Alimentaţia corectă a copilului cu vârsta între 0 şi 2 ani

Cu toții avem o parte din viața noastră cu totul și cu totul deosebită, pe care nici unul dintre noi nu ne-o mai amintim. Este vorba de perioada de la naștere și până la vârsta de 2 ani, una critică pentru creșterea și dezvoltarea unui om. Pe lângă rata de creștere neegalată în timpul vieții, precum şi rapiditatea și intensitatea transformărilor fizice, mintale și psihoemo­ționale (de care, desigur, nu suntem conștienți), în această perioadă a vieții se stabilesc patternurile alimentare care pot influența comportamentul și atitudinea față de mâncare și de sănătate pe tot parcursul vieții.

Este important să înțelegem că un corp viu - corpul copilului - se formează din moleculele provenite din mâncare și funcționează pe baza lor. Intervalul 0-2 ani este critic în ceea ce privește nutrienții necesari pentru dezvoltarea creierului și a sistemului nervos, ca și a celorlalte sisteme și organe. La fel de important este să înțelegem şi că la această vârstă copiii consumă cantități mici de mâncare, așa încât este esențială calitatea nutritivă a acesteia.

Până la vârsta de 6 luni, singurul aliment perfect pentru prunc este laptele matern. Acesta conține nutrienții necesari, dar și factorii protectori față de boli, care conferă bebelușului beneficii imunologice unice. Un copil alăptat cel puțin 6 luni are un risc mult mai mic ca ulterior, la vârsta adultă, să dezvolte afecţiuni precum boala celiacă, sindrom de colon iritabil, alergii, astm, neuroblastom (una dintre cele mai comune forme de cancer la copii, care afectează suprarenalele). Doar în situațiile în care laptele matern nu este disponibil, copilul va fi hrănit cu o formulă de lapte adecvată, fortificată cu fier și cu vitamina D. În ceea ce privește suplimentarea cu vitamina D, aceasta este necesară încă de la naștere în cazul copiilor alăptați.

Până la 6 luni, copilul nu are nevoie de apă, iar în zilele foarte călduroase mama îl va așeza mai des la sân. Începând cu vârsta de 6 luni, când tractul gastrointestinal este complet format, se trece la etapa numită diversificare. În această etapă, laptele matern începe să fie completat, treptat, cu alimente și băuturi, întrucât nevoile nutriționale ale organismului copilului nu mai pot fi împlinite exclusiv cu lapte. Chiar dacă unii copii par „mai dezvoltați” de timpuriu, nu este recomandată introducerea alimentelor înaintea vârstei de 4 luni, întrucât sistemul digestiv al pruncului nu este complet dezvoltat. De asemenea, amânarea diversificării după 6 luni nu este benefică.

Contactul cu alimente, arome și texturi noi contribuie inclusiv la dezvoltarea sistemului nervos. Nu este recomandată evitarea alimentelor cu potențial alergen (ouă, lactate de vacă, pâine, pește, produse din soia, arahide), dimpotrivă, este bine ca acestea să fie oferite copilului împreună cu alte alimente. Singurul criteriu de selecție și preparare a alimentelor destinate copiilor este cel privitor la dimensiune și la riscul de înecare. Un copil care mănâncă unt de arahide în primul an de viață are un risc mai mic de a dezvolta alergie la arahide. De asemenea, este important să se țină cont de riscul microbiologic al unor alimente, astfel încât copiii nu vor primi preparate cu ouă crude (ex. maioneză), brânzeturi cu mucegai, brânzeturi obținute din lapte crud sau miere de albine.

Între primele alimente cu care se poate începe diversificarea se numără cerealele pentru sugar fortificate cu fier, preparate cu lapte de sân sau apă potabilă, orez, fructe și legume pasate, fără semințe. Se introduce un singur aliment nou o dată și se dă două-trei zile la rând. Dacă este refuzat, nu se insistă, ci se repetă încercarea după câteva zile sau săptămâni. Întrucât aromele și texturile alimentelor sunt noi pentru copil, uneori este necesar ca acesta să vină în contact cu un aliment de 8-10 ori până să îl accepte. În mâncarea copilului nu se adaugă sare, zahăr sau condimente.

În intervalul de vârstă 6-11 luni este important aportul de fier din carne de pasăre, pește și produse acvatice, fierul fiind un element important pentru dezvoltarea neurologică și funcția imunitară, iar rezervele cu care se naște pruncul devin insuficiente în jurul vârstei de 6 luni.

Un alt microelement important după vârsta de 6 luni este zincul, implicat în creștere și funcția imunitară. Inițial, laptele mamei are un conținut crescut de zinc, spre sfârșitul primelor 6 luni acesta scade, indiferent de aportul mamei. De aceea, este necesar ca dieta copilului să includă carne de pasăre, de pește, leguminoase (cereale fortificate cu zinc, produse din soia și boabe preparate corespunzător - năut, fasole, mazăre, linte).

Puiul, ouăle, alimentele acvatice (somonul și păstrăvul sunt și surse naturale de vitamina D!), leguminoasele, nucile, semințele, quinoa sunt cele mai importante surse de proteine, fier, zinc, colină și acizi grași polinesaturați, elemente esențiale pentru creșterea și dezvoltarea întregului organism și, cu precădere, a sistemului nervos, creierul având o rată mare de creștere în primii doi ani de viață.