Analize medicale: Un nivel mare de clor, semnul unei nefropatii intestinale

Clorul însoţeşte, de obicei, sodiul în organism, deoarece este legat de acesta sub formă de clorură de sodiu (sarea de bucătărie). De regulă, clorul din organism creşte sau scade concomitent cu sodiul. Clorul reprezintă circa 0,5% din greutatea corpului. Proprietăţile acestui macroelement sunt următoarele: contribuie la formarea oaselor, a dinţilor şi tendoanelor, intervine în reglarea presiunii osmotice, a balanţei hidrice şi a echilibrului acido-bazic, contribuie la formarea acidului clorhidric, acid cu rol important în procesul de digestie (acidifiant), are acţiune depurativă asupra ficatului, ajută la scăderea glicemiei, la reducerea concentraţiei ureei şi a acidului uric din sânge, ca şi a nivelului colesterolului, intervine în buna desfăşurare a activităţilor fizice, precum şi în reducerea potenţialului de efort în perioadele de odihnă. Valorile normale sunt cuprinse între: 345-395 mg/100 mL.

Scăderi patologice se înregistrează în pierderi digestive, insuficienţa renală acută sau cronică, administrări de diuretice şi alcaloze metabolice. Creşteri peste valorile normale sunt depistate, de regulă, în caz de aport salin crescut, de deshidratări şi hiperhidratări hipertone, de nefropatii intestinale şi intoxicaţie cu acetazolamid. (Rubrică realizată cu sprijinul laboratorului Focus Lab Plus Bucureşti - www.focuslab.ro)