Apel la deschidere spre Dumnezeu

Vin ca pelerin pentru a îndemna Spania şi Europa să dea o nouă vigoare rădăcinilor lor creştine". Cu aceste cuvinte rostite la aeroportul internaţional din Santiago de Compostela (Spania) a început cea de-a 18-a călătorie apostolică internaţională a lui Benedict al XVI-lea (6-7 noiembrie). Credinţă, artă, familie, Europa: au fost temele principale ale călătoriei, al cărei motto a fost: "Pelerin al credinţei. Martor al lui Cristos cel Înviat".

În cadrul pelerinajului, papa a mers mai întâi la Santiago de Compostela cu ocazia Anului Sfânt Compostelan, pentru a se ruga la mormântul Sfântului Iacob. Santiago de Compostela este de secole far spiritual pentru Bătrânul Continent. Doar în anul 2010 au fost 258 de mii de pelerini. În oraşul Galiciei, mormântul Sfântului Iacob cel Mare, fiul lui Zebedeu, şi "El Camin de Santiago - Drumul Sfântului Iacob" au fost declarate în anul 1985 patrimoniu al umanităţii. Episcopul Romei i-a îndemnat pe toţi credincioşii din Galicia şi pe cei care aparţin Bisericii din Spania să trăiască luminaţi de adevărul lui Cristos, profesând credinţa cu bucurie, coerenţă şi simplitate, în familie, la locul de muncă şi în societate. Privirea suveranului pontif s-a îndreptat apoi spre Europa, chemând continentul să se deschidă spre Dumnezeu: "Europa ştiinţei şi a tehnologiei, Europa civilizaţiei şi a culturii trebuie să fie în acelaşi timp o Europă deschisă spre transcendent şi spre fraternitatea cu alte continente, către Dumnezeul viu şi adevărat, pornind de la omul cel viu şi adevărat". Duminică, 7 noiembrie, la Barcelona, papa a sfinţit renumita biserică "Sfânta Familie", opera arhitectului catalan Antoni Gaudi. Este vorba de o biserică unică în lume, datorită simbolismului său biblic şi liturgic, dar şi graţie inovaţiilor de ordin tehnic utilizate în construcţie. Sanctuarul, a cărui primă piatră a fost pusă în anul 1882 (lucrările sunt programate să se încheie în anul 2026), exprimă întregul cosmos concentrat şi exprimat în jurul altarului, în jurul misterului Bisericii şi al prezenţei lui Dumnezeu. Acesta este vizitat anual de peste două milioane şi jumătate de persoane, în medie şapte mii pe zi. Arhitectul spaniol, trecut la cele veşnice în 1926, inspirându-se din natură, din Sfânta Scriptură şi din Liturghie, a proiectat edificiul sacru ca pe o mare cateheză a Bisericii. Turnul cel mai înalt (clopotniţa) este dedicat lui Isus Cristos şi este înconjurat de cei patru evanghelişti. În absidă este reprezentată Sfânta Fecioară Maria, apoi cei 12 apostoli distribuiţi în grupuri de câte patru, în fiecare dintre cele trei faţade principale dedicate: Naşterii, Patimii şi Slavei. Construcţia navei este inspirată din viziunea profetului Ezechiel şi din viziunea Ierusalimului ceresc. Intrând în acest spaţiu, vizitatorul se găseşte ca şi cum ar fi în faţa unui mic palmier şi fiecare dintre aceşti copaci, mai exact coloane, corespunde unei Biserici. Gaudi a simbolizat în interior cele cinci continente. Coloanele, în număr de 52, reprezintă duminicile anului. "Cred că sfinţirea acestei biserici dedicată Sfintei Familii, într-o epocă în care omul pretinde să-şi clădească viaţa nemaiţinând cont de Dumnezeu, ca şi cum el nu ar mai avea nimic să-i spună, este un eveniment de mare semnificaţie", a spus papa. Cine a voit să fie înălţată această bazilică, voia "să arate lumii iubirea, munca şi slujirea trăite înaintea lui Dumnezeu, aşa cum le-a trăit Sfânta Familie din Nazaret", a afirmat Benedict al XVI-lea în timpul predicii rostite în marea biserică. A îndemnat de asemenea la apărarea familiei întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat şi o femeie. În timpul vizitei nu au lipsit momente de întâlnire cu autorităţile ţării la cel mai înalt nivel, de la regele şi regina Spaniei la principii de Asturia, de la premierul Zapatero la liderul opoziţiei Rajoy. Înainte de plecare, papa a vizitat Institutul "Nen Déu", care găzduieşte 250 de pacienţi între 3 şi 25 de ani, afectaţi de sindromul Down, bolnavi de autism, epileptici sau cu probleme de personalitate. "În aceste momente, în care multe familii întâmpină serioase dificultăţi economice - a spus Benedict al XVI-lea - trebuie să multiplicăm, ca ucenici ai lui Cristos, gesturile concrete de solidaritate, tangibilă şi continuă, arătând astfel că iubirea dovedită prin fapte este semnul existenţei noastre de creştini".