Aşezământul românesc de la Ierusalim

Formarea statului român modern şi obţinerea autocefaliei pentru Biserica din Vechiul Regat au constituit motivele pentru iniţierea unor misiuni româneşti permanente la locurile sfinte ale Ortodoxiei. Aşa s-a pus temelie la schiturile româneşti de la Sfântul Munte Athos, dar şi în locuri în care Mântuitorul a vestit Evanghelia. În 1907 s-a venit cu iniţiativa temeluirii un aşezământ românesc la Ierusalim. A venit Primul Război Mondial şi s-a amânat, până la vizita frăţească a patriarhului Miron Cristea din 1927, când s-a hotărât ridicarea unui cămin şi a unei biserici reprezentative pentru Ortodoxia românească. Cu sume de bani strânse din difuzarea cu cinematograful mobil a unui film despre Muntele Athos, cu donaţia episcopului Visarion Puiu de Bălţi şi prin străduinţa generalului Cornel Beza, între 1935 şi 1940, a fost ridicat aşezământul care dăinuie şi astăzi.