Băncile care vor acorda cele mai multe credite pentru Prima Casă

Banca Comercială Română (BCR) a primit cel mai mare plafon pentru creditele Prima Casă din noua etapă a programului guvernamental, de 220 milioane de lei, BRD a primit un plafon de 180 milioane de lei, iar Banca Transilvania dispune de fonduri de 105 milioane de lei. 

 

Banca Comercială Română (BCR) a primit cel mai mare plafon pentru creditele Prima Casă din noua etapă a programului guvernamental, de 220 milioane de lei, din care 70 milioane de lei sunt pentru achiziţia de locuinţe construite de ANL, finanţările fiind acordate doar în moneda naţională.

Reprezentanţii BCR estimează că vor utiliza cea mai mare parte a plafonului până la finalul acestui an, se arată într-un comunicat al băncii.

 

BRD, a doua bancă de pe piaţa bancară în funcţie de active, a primit un plafon de 180 milioane de lei, iar Banca Transilvania dispune de fonduri de 105 milioane de lei.

 

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) a distribuit băncilor garanţiile pentru noua etapă a programului Prima Casă, în valoare de 1,2 miliarde de lei, noutatea pentru această etapă fiind acordarea de credite doar în lei.

 

Pentru creditele Prima Casă pot aplica cei care nu au locuinţă proprie sau deţin una cu suprafaţă mai mică de 50 de metri pătraţi. Clienţii trebuie să dispună de un avans de 5%.

 

Creditul este garantat parţial de Fondul Naţional de Garantare a creditelor pentru IMM (FNGCIMM), garanţia emisă de FNGCIMM, în numele şi în contul statului, având valoare determinată, iniţial egală cu 50% din valoarea creditului acordat. Potrivit legii, clientul are de achitat un comision de gestiune de 0,49% datorat FNGCIMM, aplicat la valoarea finanţării garantate - deci la jumătate din valoarea acordată a creditului. În cazul în care clientul solicită din partea FNGCIMM o promisiune de garantare, va plăti un comision unic de analiză a promisiunii de garantare de 0,15% din valoarea promisiunii de garantare. Valabilitatea promisiunii de garantare este pe perioada de construcţie, dar nu mai mult de 18 luni. 

 

Deşi Bucureştiul poate fi considerat una dintre cele mai ieftine capitale europene, un român trebuie să îşi pună deoparte veniturile mai bine de 13 ani pentru a-şi putea permite un apartament aici, dacă luăm în considerare salariul mediu net lunar pe care îl poate câştiga un angajat, de 320 de euro, şi o locuinţă cu o suprafaţă utilă de 50 de metri pătraţi.

 

Aşteptarea lui este cu trei ani mai mică decât cea a unui bulgar, care îşi poate cumpăra, din salariul său net lunar de 213 euro, un apartament similar într-un imobil amplasat în Mladost, unul dintre cele mai moderne cartiere din Sofia, abia după 16 ani. (Bogdan Cronţ)