Bijuteria brâncovenească din cartierul Pajura
Clerul şi credincioşii Parohiei „Sfânta Vineri“ - Pajura din Capitală se pregătesc să întâmpine unul dintre cele mai deosebite momente din viaţa comunităţii lor, şi anume târnosirea noii biserici de zid. Ridicată şi împodobită în decursul a opt ani, Biserica „Sfinţii Martiri Brâncoveni“ este o bijuterie arhitectonică brâncovenească, menită să strălucească într-un cartier lipsit de o biserică timp de jumătate de veac.
În ultima perioadă, la biserica Parohiei „Sfânta Vineri“ - Pajura a fost demarat un amplu şantier, întrucât trebuie finalizate, înainte de târnosirea locaşului de cult, pictura în pridvor, împodobirea cu catapeteasma din lemn - replică a celei de la Mănăstirea Hurezi, amenajarea spaţiului verde şi a pavajului din curtea bisericii şi multe alte lucrări. Noua biserică de zid a Parohiei „Sfânta Vineri“ - Pajura este o bijuterie arhitectonică, aşa cum trebuie să fie o biserică închinată Sfinţilor Martiri Brâncoveni. De aceea, la construirea şi împodobirea acesteia s-a folosit ceea ce este mai frumos, „de la materiale până la odăjdii, pentru ca totul să fie spre slava Cerului şi spre folosul omului“, precum a subliniat părintele paroh Radu Ilinoiu.
Toată această lucrare de construire şi împodobire atât a vechii biserici de lemn, cât şi a noii biserici de zid, părintele paroh Ilinoiu a văzut-o ca pe un dar al lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Sfinţilor Martiri Brâncoveni (ocrotitorii noii biserici) şi ale Sfintelor Cuvioase Parascheva şi Teodora de la Sihla (ocrotitoarele bisericii vechi de lemn), întrucât, încă din momentul înfiinţării parohiei, a trebuit să treacă peste multe obstacole, precum demararea procedurilor de obţinere a terenului, refuzul şi amânarea avizelor necesare construirii locaşului de cult şi, mai ales, lipsa posibilităţilor financiare. În toată această muncă grea, alături de preotul paroh a fost comitetul de credincioşi din cartierul Pajura, în frunte cu familia Vişinescu. Acest comitet s-a format în anul 1997 tocmai pentru ca în cartierul Pajura, lipsit de un locaş de închinare încă din anul 1964 - an în care a fost construit acest cartier muncitoresc - să fie zidită o biserică. Iniţial, a fost construită biserica de lemn care a fost sfinţită în anul 2003. Datorită prezenţei numeroase a credincioşilor în micuţa biserică de lemn, în 2006 au început lucrările pentru construirea unei biserici mai mari de zid. „La început nu am avut putere financiară, de aceea am ridicat o biserică de lemn într-un colţ al terenului, cu gândul că după ce o vom ridica şi se va umple şi va fi nevoie de o biserică mai încăpătoare, vom construi o altă biserică în spaţiul lăsat liber. În anul 2004, ne-am mobilizat pentru primirea autorizaţiei construirii bisericii celei mari, pe care am primit-o în anul 2006, iar de atunci şi până în prezent a fost o muncă susţinută, cu multă osteneală, dar cu ajutorul Preasfintei Treimi şi al Sfinţilor Martiri Brâncoveni. Ajutorul acesta l-am simţit atunci când nu mai speram pentru că lucrările au continuat mereu şi, deşi am încercat să ne zgârcim din cauza vremurilor în care trăim, pentru că nu aveam bani, ei nu ne-au lăsat. Am pus ce a fost mai frumos în slujba bisericii, de la materiale până la odăjdii, pentru ca totul să fie spre slava Cerului şi spre folosul omului. Iată, cu ajutorul lui Dumnezeu, după 11 ani de muncă, va fi sfinţită biserica cea mare şi frumoasă, care s-a ridicat ca dintr-o rădăcină a bisericii de lemn. În tot acest demers ne-au ajutat mult Primăria Sectorului 1, în frunte cu primarul Andrei Chiliman, dar şi credincioşii, pentru că banii lor s-au întors în forma aceasta“, a precizat pr. paroh Radu Ilinoiu.
Biserica „Sfinţii Martiri Brâncoveni“ este construită în stil brâncovenesc, dar prezintă şi elemente arhitecturale mai noi. Pictura a fost executată în stil bizantin, cu influenţe brâncoveneşti, de către echipa pictorului bisericesc Daniel Codrescu. Lucrările au fost sprijinite de Primăria Sectorului 1 Capitală.
Aşezământ cultural în pridvorul bisericii
Lucrările de ridicare a bisericilor au fost împletite cu slujirile la Altarul bisericii şi la altarul semenului. „Noi nu vrem să rămână doar o biserică frumoasă şi nişte ziduri, ci vrem să ridicăm şi biserica din «cărămizile cuvântătoare», cum ne spune Sfântul Chiril al Alexandriei, pentru că biserica fără credincioşi devine muzeu. Acum vom intensifica lucrarea sfinţitoare pentru ca biserica să fie ceea ce trebuie să fie, adică «pridvor către cer», «laborator al învierii», cum spune Sfântul Maxim Mărturisitorul, şi «spital duhovnicesc». Ne-am gândit să-l cuprindem pe om în toată complexitatea lui, şi anume la demisol îi dăm trupului ce e al trupului, prin trapeza socială şi tratarea la cabinetul medical, în sălile din pridvor îi luminăm mintea, prin intermediul bibliotecii şi sălilor de cursuri şi meditaţii, iar în biserică îi sfinţim sufletul. Mai întâi de toate primează partea sfinţitoare. Noi, preoţii, avem datoria de a fi slujitori ai lui Dumnezeu. Nu avem pretenţia că o să facem ceva ce nu a făcut nimeni, ci o să facem ceea ce ne învaţă Biserica; restul Dumnezeu le adaugă“, a subliniat parohul Bisericii „Sfânta Vineri“ - Pajura.
Aşezământul socio-medical funcţionează din anul 2010, iar din anul 2011 şi şcoala de vară parohială de pictură şi modelaj pe teme tradiţionale româneşti, la care participau copii de la cele trei şcoli din zonă. La cererea părinţilor, aceste ateliere de creaţie se desfăşoară şi în timpul anului, şi anume în fiecare sâmbătă, între orele 10:00 şi 12:30, iar în continuarea acestor activităţi se desfăşoară, până la ora 16:00, cursuri şi meditaţii gratuite de limba română, matematică şi limbi străine. Pe lângă acestea, în viitorul apropiat vor fi derulate şi alte activităţi pentru copii în cadrul sălilor Aşezământului „Sfinţilor Martiri Brâncoveni“, ce se află în pridvorul generos al bisericii, aproape 100 metri pătraţi. „Dorim să pornim un proiect de educaţie de după şcoală pentru 40 de copii de la clasele I-IV, care să cuprindă activităţi recreative, având ca teme tradiţiile populare româneşti, satul românesc şi cele ce ţin de neamul românesc. Este foarte important pentru ca omul să-şi cunoască trecutul, fiindcă altfel ar fi ca şi cum nu şi-ar cunoaşte părinţii şi bunicii, ar fi ca un copac fără rădăcini, care la prima furtună cade; nu ar şti cine este, ce rol are şi ce trebuie să facă în neamul acesta. Dumnezeu nu întâmplător l-a adus în neamul românesc şi cred că este foarte important ca şcoala românească să pună accent în primul rând pe istorie, deoarece cei care nu-şi cunosc istoria, repetă greşelile trecutului tocmai pentru că nu le cunosc“, a subliniat Mihaela Melehat, coordonatorul activităţilor din cadrul Aşezământului „Sfinţilor Martiri Brâncoveni“ al Parohiei „Sfânta Vineri“ - Pajura.