Biserica „Sfânta Treime”, nestemata coroanei de minuni a bătrânei Sighişoare

Biserica „Sfânta Treime” din Sighişoara, ridicată cu multe sacrificii după Marea Unire a românilor de la 1918, este în prezent lăcaş de cult pentru parohiile Sighişoara I şi II, din Protopopiatul Sighişoara. Ridicarea acestui măreţ edificiu s-a făcut cu multă jertfă, în vremuri grele pentru ţară, însă unitatea românilor s-a dovedit şi prin finalizarea acestei construcţii, considerate ca fiind nestematul coroanei de minuni a Sighişoarei.

Aflat pe malul râului Târnava Mare, lăcaşul de cult atrage privirile din depărtări, prin mărimea şi frumuseţea sa impunătoare. Pentru a deveni această maiestuoasă zidire, numeroşi oameni s-au jertfit, prin timpuri trecute care au cerut sacrificii. După cum aflăm de la unul dintre preoţii parohi, pr. Petru Bleahu, ideea construirii Catedralei Ortodoxe din Sighişoara a pornit, în luna august a anului 1926, de la Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nicolae Bălan, care a sugerat această lucrare părintelui protopop Emilian Stoica, cu ocazia numirii acestuia în funcţia de protopop la Sighişoara.

„După Marea Unire din anul 1918 s-au creat condiţiile favorabile târnosirii unei noi biserici, ştiut fiind faptul că, până la acea dată, singurul lăcaş de cult unde românii din urbea de pe Târnava Mare şi-au găsit sprijinul sufletesc era biserica din Corneşti, ridicată între anii 1788-1797, în timpul păstoririi părintelui Ştefan Bălaş, prima biserică construită în piatră din zona Târnavelor”, ne relatează pr. Petru Bleahu.

Mai aflăm că multe şi grele au fost problemele credincioşilor ortodocşi în acele vremuri. Conform celor lăsate în scris de părintele protopop Emilian Stoica, în acele vremuri, biserica ortodoxă nu dispunea de un teren pe care să se poată înălţa un astfel de edificiu. Timp de şapte ani s-a dezbătut tema alegerii amplasamentului, au fost consultaţi specialişti în geologie pentru o parte din variantele de amplasament. Rezolvarea acestei probleme a venit de la Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nicolae Bălan, cu ocazia vizitei făcute la Sighişoara în luna aprilie 1933, care s-a adresat părintelui protopop cu cuvintele: „Dar nu vezi sfinţia ta că parcul acesta e lăsat anume de Dumnezeu spre a sluji ca loc de clădire pentru biserica noastră? E un loc ideal, dacă l-aş putea numi aşa...”, ne relatează părintele Petru Bleahu.

Primăria a expropriat o porţiune din Parcul „Regina Maria”, iar arhitectul Dumitru Popescu Gopes a fost angajat pentru a întocmi planurile de construcţie a viitoarei biserici. Construcţia se încadrează în stilul bizantin ortodox sub formă de cruce, cu o cupolă măreaţă şi două turnuleţe, iar între turnuleţe s-a amplasat o turlă mare, înaltă, patrulateră, în care să se aşeze clopotele.

Sinteză a stilului românesc

Biserica „Sfânta Treime” este o sinteză a stilului românesc rezultat dintr-o îmbinare a stilului din vechiul regat şi a celui din Ardeal, această unitate a provinciilor fiind ilustrată şi în hramul lăcaşului de cult. Ridicarea bisericii este strâns legată de activitatea preotului Emilian Stoica (1884-1972), din 1926 protopop al Sighişoarei, care cu multă jertfă a dus la bun sfârşit opera de construcţie a bisericii. Acesta a reuşit să aleagă cea mai bună soluţie, realizând o armonie cu aspectul medieval al cetăţii, prin poziţionarea edificiului dincolo de Târnava Mare. Munca de edificare a fost istovitoare şi plină de provocări. Astfel, suma de 100.000 lei aflată în contul Băncii Târnăveana, pentru edificarea noului lăcaş de cult, bani adunaţi prin grija protopopului Dimitrie Moldovan şi a părintelui Ioan Muntean, s-a pierdut prin falimentul băncii. Prin implicarea părintelui protopop Emilian Stoica, acesta a reuşit să recupereze o parte din fondul existent, apoi, prin exploatarea lemnului din pădurea parohială, prin donaţiile credincioşilor şi prin ajutorul primit de la autorităţi, a reuşit să strângă fonduri pentru noua ­biserică.

La realizarea construcţiei au participat cei mai buni specialişti: pictura catedralei a fost realizată de Anastasie Demian din Cluj, un pictor cu origini sighişorene, iar tâmplăria de meşterii C. Babic din Bucureşti şi Moise Şchiopul din Rupea. Lucrările au început în 29 mai 1934, în ziua de Rusalii, locul fiind binecuvântat de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nicolae Bălan, înconjurat de preoţii din Sighişoara, în prezenţa lui Alexandru Lăpedatu - ministrul cultelor şi a lui Constantin Angelescu - ministrul educaţiei naţionale. Durata construcţiei a fost de trei ani, perioadă în care s-au ivit numeroase probleme, începând de la fundaţia bisericii şi apoi problema financiară.

După cum remarcă pr. Petru Bleahu, ţara era afectată de criza mondială şi de pericolul izbucnirii unui nou război mondial, iar în ciuda vremurilor foarte grele, pr. Emilian Stoica, cu ajutorul pr. Aurel Stoicoviciu şi al Consiliului parohial, a reuşit să ducă la bun sfârşit lucrările care s-au încheiat în anul 1937.

Sfinţirea catedralei a avut loc într-o zi de duminică, 31 octombrie 1937, de către Înaltpreasfinţitul Nicolae Bălan, Mitropolitul ­Ardealului, înconjurat de 40 de preoţi, în prezenţa oficialităţilor: Gheorghe Tătărăscu - preşedintele Consiliului de Miniştri, V. ­Iamandi - ministrul cultelor, C. Angelescu - ministrul educaţiei naţionale, Victor Ştirbeţ - prefect al judeţului Târnava Mare şi Aurel Mosora - primarul Sighişoarei.

Lucrarea monumentală a Bisericii „Sfânta Treime” din Sighişoara are la baza ei jertfa imensă a vrednicului protopop Emilian Stoica, precum şi a bunilor credincioşi din Sighişoara, după cum a remarcat pr. Petru Bleahu. Lucrarea a trecut prin cele două mari cutremure din 1940, 1977, prin cele două devastatoare inundaţii din 1970, 1975 şi este, în prezent, nestematul de mare preţ, aşezat pe coroana de minuni a bătrânei Sighişoare. Pictura a fost reparată între anii 1987-1991 prin implicarea pr. paroh Adrian Dobre şi a pr. protopop Ioan Boian. Tot în această perioadă s-a amenajat şi capela mortuară din subsolul bisericii.

Activităţi cu tinerii din oraş

În prezent, cele două parohii sunt păstorite de preoţii parohi Petru Bleahu, respectiv pr. Mircea Ceuşan, iar în ceea ce priveşte activităţile desfăşurate la Biserica „Sfânta Treime”, aici au loc numeroase întâlniri cu elevii, atât cu cei de la Liceul Teoretic „Joseph Haltrich”, cât şi cu cei din oraş, la anumite momente festive când biserica găzduiește evenimente de amploare. De asemenea, se organizează, la sărbătorile mari, concerte de pricesne sau de colinde, susţinute de copii.

Corul Bisericii „Sfânta Treime” - „Vox Animi”, cu o existenţă de aproape 90 de ani, se remarcă prin concerte religioase şi laice, atât în cadrul bisericii, cât şi în ţară şi străinătate. În fiecare duminică, Corul „Vox Animi” creează atmosfera de sacru a Sfintei şi Dumnezeieştii Liturghii.

Tot aici, beneficiind de un loc central, în cadrul municipiului Sighişoara, au loc numeroase lansări de carte, dezbateri, mese rotunde cu intelectualii din zonă, festivităţi de premiere a elevilor. Periodic au loc colecte pentru instituțiile sociale aflate pe cuprinsul parohiei şi pentru ajutorarea unor persoane aflate în dificultate.