Biserica a sprijinit Marea Unire

Ziua de 1 Decembrie este o zi de re­cu­noştinţă sau mul­ţu­mire adusă lui Dumnezeu pentru marele dar al unităţii şi libertăţii naţio­na­le, dobândit de poporul ro­mân prin credinţă puternică şi luptă jertfelnică de-a lungul multor secole de suferinţă creştineşte îndurate, prin înţelepciunea şi voinţa fermă a conducătorilor patrioţi, civili şi clerici, prin vitejia şi dorinţa fierbinte a poporului român de unitate şi libertate naţională.

Biserica Ortodoxă Română a sprijinit Marea Unire a tuturor provinciilor româneşti într-un stat român unitar, fiind îm­preună cu poporul în toate eforturile sale de afirmare şi cultivare a conştiinţei naţionale şi a dorinţei de unitate naţională.

Prin rugăciune, prin exemplu personal, prin cuvânt rostit şi prin cărţi tipărite, Biserica a fost activă în lucrarea de unire, angajând pentru acest ideal ierarhi cărturari, preoţi şi diaconi patrioţi, profesori de teologie, studenţi în teologie, că­lugări, călugăriţe care au îngrijit soldaţii răniţi, parohii şi mănăstiri care au organizat colecte de bani şi alimente, cu toţii încurajând moral şi material pe luptătorii români pentru libertate şi unitate naţională.

Este relevant faptul că între cei 1.228 de delegaţi oficiali în Adunarea Naţională Consti­tuantă, care s-au întrunit la Alba Iulia în 1 Decembrie 1918 pentru proclamarea Marii Uniri, au fost şi mulţi slujitori ai Bisericii. Cele două Biserici româneşti din Transilvania (Ortodoxă şi Greco-Catolică) au fost reprezentate la Alba Iulia prin cinci episcopi, patru vicari, zece delegaţi ai consistoriilor (consiliilor eparhiale) ortodoxe şi ai capitlurilor greco-catolice, 129 de protopopi, câte un reprezentant al institutelor teologice-pedagogice şi câte doi reprezentanţi ai studenţilor. 

Proclamarea Unirii de la Alba Iulia a fost precedată de slujba Sfintei Liturghii şi de slujba de Te Deum, oficiate în locuri diferite de clerici orto­docşi şi clerici greco-catolici, întrucât Unirea cea Mare era trăită ca o lucrare sfântă şi so­lemnă a comuniunii româ­neşti, a unităţii şi libertăţii na­ţionale, ca act de recu­noştinţă sau mul­ţumire adusă lui Dumnezeu şi ca preţuire a eroilor care s-au jertfit pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, pentru libertatea şi demnitatea po­porului român. La Altarul bise­ricii ortodoxe din Alba Iulia, Sfânta Liturghie a fost să­vâr­şită de Episcopul Ioan Papp al Aradului şi Locţiitor de Mi­tro­polit al Ardealului, care, în obişnuita încheiere a Sfintei Liturghii, a rostit: Cel ce a în­viat din morţi şi a înviat astăzi şi neamul nostru românesc, Hristos, Adevăratul Dum­­nezeu. Iar episcopul ortodox român de Caransebeş, Miron Cristea, viitorul Pa­triarh al României Mari, a citit, la sfâr­şitul Sfintei Liturghii, Ru­gă­ciunea pentru dezrobirea neamului românesc, într-o atmosferă de profundă emoţie patriotică, intonând apoi, îm­preună cu toţi românii pre­zenţi, imnul Deşteaptă-te, ro­mâne!

Lucrările Adunării au fost prezidate de marele patriot Gheorghe Pop de Băseşti, împreună cu episcopii de Arad şi Oradea. Şedinţa s-a încheiat cu cuvintele episcopului ortodox Ioan Papp, care a subliniat faptul că Biserica şi poporul sunt una, în cugete şi simţiri, pentru împlinirea visului uni­tăţii naţionale. Au urmat apoi cuvântările ierarhilor, adresate celor 100.000 de români adu­naţi din toate provinciile ţării pe Câmpul lui Horea, actualul platou din faţa Cate­dralei ortodoxe din Alba Iulia, unde, în secolul al XVIII-lea, au fost traşi pe roată doi martiri ai neamului românesc Horea şi Cloşca.

În Marele Sfat al naţiunii române, ca şi în Consiliul Dirigent, au fost aleşi, de ase­menea, şi slujitori ai Bisericii, iar episcopul şi viitorul pa­triarh Miron Cristea îm­preună cu episcopul greco-catolic de Gherla, Iuliu Hossu, au fost aleşi membri în delegaţia de patru persoane care va pre­zenta Actul Unirii la Bucureşti regelui Ferdinand I al Româ­niei Mari.

Ne rugăm lui Dumnezeu să ne ajute să păstrăm şi să cultivăm darul unităţii naţionale ca fiind un simbol al demnităţii poporului român, obţinut cu multe jertfe şi multe eforturi spirituale şi materiale, spre slava Preasfintei Treimi, binele ţării noastre şi bucuria ro­mânilor de pretutindeni.

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Cuvânt rostit, ieri, la Catedrala Patriarhală, cu prilejul săr­bă­to­ririi Zilei Naţionale a Ro­mâniei.