Bobâlna în istoria bisericească românească

Localitatea Bobâlna din judeţul Cluj are o rezonanţă aparte în istoria românilor. Este locul în care în 1437 ţăranii români şi maghiari au stabilit tabăra armatei pe care o formaseră pentru a preîntâmpina represaliile venite din partea episcopului catolic de Alba Iulia. Românii erau supuşi pentru prima dată la zeciuială, deşi mărturiseau confesiunea ortodoxă. Apoi, la 1700, bobâlnenii au refuzat unirea cu Roma, păstrându-şi credinţa strămoşească.

La 1872, în această localitate s-a născut cel care avea să contribuie la marea unire, omul politic Alexandru Vaida Voievod. Trei decenii mai târziu, bobâlnenii aveau să-şi ridice o impunătoare biserică, după modelul catedralei de la Sibiu, cu 8 turle şi cu hramul Sfintei Treimi. În această biserică, cu multă dăruire, a slujit părintele Vasile Vasilache, cel care abia ieşise din închisoarea de la Gherla, unde îşi pierduse un frate, dar care ajunsese un mărturisitor al lui Hristos.