Ceremonia de la Gdansk a redeschis rănile ascunse ale războiului

▲ Ceremoniile organizate, marţi, în peninsula baltică Westerplatte, pentru a comemora împlinirea a 70 de ani de la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, au fost umbrite de acuzaţiile reciproce lansate de Polonia şi Rusia ▲ În timp ce Varşovia aşteaptă încă scuze din partea Moscovei pentru invadarea Poloniei de către Armata Roşie şi uciderea a peste 20 de mii de ofiţeri polonezi în pădurea Katyn, la Moscova era lansat un volum de documente declasificate, în care autorităţile din epocă ale Poloniei sunt acuzate de tentativa de a dezmembra URSS ▲

Preşedintele polonez, Lech Kaczynski, a avertizat, marţi, asupra eforturilor de a rescrie istoria, cu ocazia întâlnirii a aproape 20 de lideri politici europeni pe coasta baltică a Poloniei, pentru a marca 70 de ani de la declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, informează Reuters. Rusia şi o parte dintre foştii sateliţi sovietici din estul Europei au păreri împărţite despre rolul jucat de dictatorul Iosif Stalin în 1939, când a semnat un pact de neagresiune cu Germania nazistă, înţelegere ce a dus la invadarea şi divizarea Poloniei între cele două puteri totalitare şi a declanşat cel de-al Doilea Război Mondial. În timp ce Rusia este în continuare foarte mândră de victoria reputată de URSS în 1945 împotriva lui Hitler, polonezii, dar şi cei din statele baltice susţin că, în egală măsură, responsabilitatea pentru începerea ostilităţilor cade şi pe umerii lui Stalin, care a anexat jumătate din Polonia, precum şi Lituania, Letonia şi Estonia. Polonia aşteaptă scuze din partea Rusiei Într-o ceremonie susţinută marţi, înainte de zori, în peninsula baltică Westerplatte, unde, la 1 septembrie 1939, vasul de luptă german Schleswig-Holstein a deschis focul asupra unui micuţ avanpost militar polonez, declanşând invazia nazistă, preşedintele polonez a comparat uciderea de către sovietici a peste 20 de mii de ofiţeri polonezi în pădurea Katyn, cu genocidul nazist împotriva evreilor. „Care este legătura dintre Holocaust şi masacrul de la Katyn? Există un lucru comun care uneşte aceste crime, deşi scara la care s-au produs a fost diferită. Evreii au fost ucişi pentru că erau evrei, iar ofiţerii polonezi au fost ucişi pentru că erau ofiţeri polonezi“, a susţinut preşedintele Poloniei. „Nu Polonia trebuie să înveţe lecţia umilinţei. Nu avem nici un motiv pentru a ne asuma această lecţie. Dar alţii au toate motivele, cei care au provocat acest război“, a spus naţionalistul Kaczynski în faţa veteranilor de război şi a oficialităţilor care au participat la ceremonia comemorativă. Polonia doreşte ca Rusia să-şi ceară scuze pentru uciderea întregului corp de ofiţeri al Armatei poloneze în pădurea Katyn, în 1940. Timp de zeci de ani Moscova a pus şi aceste crime pe seama naziştilor, însă, după prăbuşirea URSS, a recunoscut că masacrul a fost realizat la ordinele directe ale lui Stalin. Preşedintele Kaczynski l-a făcut pe Putin să împietrească Premierul rus Vladimir Putin s-a schimbat la faţă marţi, atunci când preşedintele Poloniei, Lech Kaczynski, a început să vorbească de „pericolul pe care îl reprezintă renaşterea totalitarismului“, dând drept exemplu „intervenţia forţelor ruse, în august 2008, în Georgia“, scrie cotidianul polonez „Dziennik“, citat de agenţiile ruse de presă. „Când camerele de filmat ale televiziunilor poloneze s-au îndreptat spre invitaţi, Putin a apărut cu chipul împietrit, iar premierul Tusk, ascunzându-şi faţa în palme“, notează „Dziennik“. Rusia acuză Polonia de tentativă de dezmembrare a URSS În timp ce premierul rus Vladimir Putin încerca marţi, la Gdansk, să pună pe aceeaşi treaptă responsabilitatea URSS pentru declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial cu cea a Franţei şi Angliei, care, cu un an înainte de semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, pactizaseră cu Hilter prin Acordul de la München, Serviciul de Informaţii Externe al Rusiei (SVR) îşi lansa oficial volumul de documente declasificate „Secrete ale politicii poloneze. 1935-1945“, în care acuză autorităţile din epocă ale Poloniei de tentativa de a dezmembra URSS, relatează RIA Novosti şi Interfax. Potrivit generalului Lev Soţkov, cel care a selectat documentele şi a întocmit volumul, cartea conţine o serie de acte declasificate ale Statului Major al Armatei poloneze, aflate în arhivele ruseşti, în care se vorbeşte despre crearea în Ucraina, Asia Centrală şi în Caucaz a unor unităţi speciale, care vizau destabilizarea situaţiei din Ucraina, Povoljie, Caucaz, fărâmiţarea şi distrugerea Uniunii Sovietice. Semnatarul volumului mai spune că actuala conducere a Poloniei „poate nici nu dispune de aceste informaţii, întrucât, în anii războiului, toate arhivele poloneze au fost trimise în Germania de către armata fascistă“. „Rusia, în schimb, dispune de astfel de documente, deoarece spionajul sovietic avea în acea perioadă o reţea de agenţi extinsă la Varşovia“, pretinde generalul Soţkov, lăsând să se înţeleagă că documente similare ar putea exista în arhivele din SUA şi Marea Britanie. Presa rusă: Polonia se pierde în trecut Presa rusă de miercuri reproşează Poloniei că „se pierde în trecut“, aşteptând scuze din partea Rusiei pentru declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial. „Este puţin probabil ca Guvernul polonez să poată fi capabil să privească spre viitor, în loc să se piardă în trecut“, scrie cotidianul „Izvestia“, a doua zi după vizita premierului rus, Vladimir Putin, în Polonia. „Nu se ştie de ce, dar majoritatea polonezilor credeau că, dacă Putin se află la Gdansk, el trebuia neapărat să-şi ceară scuze şi să se căineze pentru pactul Ribbentrop-Molotov, pentru atacul nostru din 17 septembrie 1939, pentru Katyn (unde au fost executaţi 22 de mii de ofiţeri polonezi - n.red.)“, adaugă ziarul. „Cu toate acestea, nu se ştie dacă ar fi fost bine ca momentul reglării conturilor să fi fost acolo unde au fost trase, acum 70 de ani, primele lovituri de tun ale celui de-al Doilea Război Mondial“, este concluzia analiştilor de la Kommersant. Rolul Poloniei în dezmembrarea Cehoslovaciei, o „eroare şi un păcat“ Polonia regretă rolul pe care l-a avut în dezmembrarea Cehoslovaciei, în 1938, iar preşedintele polonez, Lech Kaczynski, a numit acest gest „o eroare şi un păcat“, transmite AFP. Kaczynski a reamintit că Tratatul de la München, din 1938, între puterile occidentale şi Germania nazistă a avut drept efect „violarea integrităţii Cehoslovaciei“. „A fost şi încă rămâne un rău“, a spus şeful statului polonez în faţa celor douăzeci de şefi de guverne prezenţi la ceremoniile de la Westerplatte. Anterior, premierul rus Vladimir Putin a evocat în două ocazii acest „episod ruşinos din istoria poloneză“, precum şi semnarea unui pact de nonagresiune între Polonia şi Germania în 1934. „Noi, în Polonia, am ştiut să recunoaştem eroarea, fără a căuta justificări“, a declarat răspicat preşedintele Kaczynski, lăsând să se înţeleagă că aşteaptă acelaşi lucru din partea Rusiei, în ceea ce priveşte Pactul Molotov-Ribbentrop şi anexarea estului Poloniei de către Armata Roşie, la 17 septembrie 1939. Două unităţi poloneze au ocupat, în octombrie 1938, regiunea Zaolzie din Cehoslovacia, locuită în majoritate de etnici polonezi, pentru a o ataşa Poloniei, în momentul în care Armata germană a intrat în Regiunea Sudeţilor. Principalele momente ale celui de-al Doilea Război Mondial Principalele date ale celui de-al Doilea Război Mondial, care a durat de la 1 septembrie 1939 până la 2 septembrie 1945 şi s-a soldat cu aproximativ 50 de milioane de morţi, între care şase milioane de evrei: - 1 septembrie 1939: Trupele naziste invadează Polonia; - 3 septembrie 1939: Franţa şi Anglia declară război Germaniei; - 9 aprilie 1940: Germania ocupă Europa de Nord şi de Vest, inclusiv Franţa. La 17 iunie, mareşalul Pétain acceptă armistiţiul. Pe 18 iunie, generalul De Gaulle, de la Londra, lansează un apel la continuarea rezistenţei, fiind susţinut cu rezerve de premierul Winston Churchill; - 22 iunie 1941: Germania invadează Uniunea Sovietică, în cadrul operaţiunii Barbarossa, întâmpinând o rezistenţă puternică la Leningrad; - 7 decembrie 1941: Japonia distruge flota americană de la Pearl Harbor, iar preşedintele american Franklin Delano Roosevelt decide intrarea Statelor Unite în război. O lună mai târziu, trupele americane debarcau în nordul Africii, împreună cu cele britanice; - 20 ianuarie 1942: are loc conferinţa de la Wannsee, în apropiere de Berlin, unde se decide că „soluţia finală“ este exterminarea evreilor; - 2 februarie 1943: trupele sovietice înving la Stalingrad, luând 100 de mii de prizonieri germani; - 6 iunie 1944: are loc debarcarea aliaţilor în Normandia, urmată de lupte intense, care au culminat cu eliberarea Parisului la 25 august; - 28 aprilie 1945: rezistenţa îl execută pe Mussolini, aliatul lui Hitler; - 30 aprilie 1945: Hitler se sinucide; - 8 mai 1945: Germania nazistă capitulează; - 6-9 august 1945: oraşele nipone Hiroshima şi Nagasaki sunt atacate cu bombe nucleare, la ordinul noului preşedinte american Harry Truman. Japonia capitulează la 2 septembrie.