China neagă împuşcarea răsculaţilor din Tibet

▲ Deşi a anunţat un „război popular“ în Tibet, China neagă reprimarea demonstranţilor ▲ Forţele de ordine declară că răsculaţii au murit din întâmplare ▲ Câteva organizaţii tibetane cer independenţa ţării lor ▲

Situaţia din Tibet a devenit dramatică odată cu intervenţia în forţă a armatei chineze. Răsculaţii au fost reprimaţi cu tancurile, numărul morţilor ridicându-se la câteva zeci. Comunitatea internaţională face apeluri insistente la temperanţa Beijingului. Ultimatumul pentru insurgenţi Autorităţile chineze le-au dat tibetanilor implicaţi în proteste termen până ieri la miezul nopţii pentru a se preda poliţiei, anunţând totodată că, în capitala regională Lhasa, situaţia este pe cale să se normalizeze. Guvernatorul regional, Qiangba Puncog, a dat asigurări că în capitala Lhasa calmul revine şi a insistat că forţele de ordine nu au avut asupra lor şi nu au folosit arme letale împotriva manifestanţilor. Potrivit guvernatorului, la Lhasa, doar 13 „civili nevinovaţi“ au fost ucişi de mulţime, 3 persoane au murit sărind din clădiri pentru a se sustrage arestării, iar 61 de membri ai forţelor de securitate au fost răniţi de protestatari în incidentele de vineri, 15 martie, când manifestanţii au incendiat magazine cu proprietari chinezi şi au aruncat cu pietre în poliţie. În total, vineri s-au înregistrat peste 300 de incendii, 214 dintre ele la magazine, a menţionat Puncog, învinuind pentru incidente „clica lui Dalai Lama“ şi cerându-le tibetanilor implicaţi în proteste să se predea. Tibetanii vorbesc de un masacru Spre deosebire de reprezentanţii puterii comuniste de la Beijing, grupări ale tibetanilor în exil au evocat un bilanţ de 80 de morţi în recenta serie de proteste, începute în urmă cu o săptămână, cu manifestaţii ale călugărilor budişti din regiunea autonomă chineză şi din provinciile învecinate unde locuiesc minorităţi tibetane. Manifestaţiile au fost organizate cu ocazia împlinirii, la 10 martie, a 49 de ani de la răscoala din Lhasa, care s-a terminat cu plecarea în exil, în India, a liderului spiritual al tibetanilor, Dalai Lama. Protestele antichineze ce au urmat s-au dovedit a fi cele mai sângeroase de la revolta din martie 1989. Mai multe organizaţii pentru drepturile omului au indicat în ce le priveşte că forţele de ordine au ucis mai mulţi oameni şi că de duminică protestele s-au extins în provinciile învecinate Sichuan şi Gansu. Un martor a declarat pentru BBC că ieri magazinele erau încă închise la Lhasa, iar pe străzi erau vizibili numeroşi poliţişti, deşi televiziunea de stat a afirmat că situaţia se află sub control şi şcolile au fost redeschise. Ieri, o organizaţie a tibetanilor în exil a criticat vehement poziţia tradiţional-moderată a lui Dalai Lama, pledând pentru continuarea manifestaţiilor din Tibet „până la independenţă“ şi apreciind că Beijingul „nu merită să organizeze Jocurile Olimpice“. Blocadă totală a Beijingului În vreme ce Australia şi Uniunea Europeană îndeamnă China la reţinere, Beijingul limitează accesul mass-mediei străine în Tibet, ceea ce îngreunează o verificare independentă a amplorii protestelor şi a bilanţurilor furnizate. Postul de televiziune TVB din Hong Kong a relatat ieri că ofiţerii de securitate din Lhasa i-au dat afară pe reporterii de la trei staţii TV din Hong Kong, TVB, Cable TV şi ATV. Şi o serie de guverne locale din vestul Chinei au început să interzică accesul reporterilor străini, invocând considerente de securitate. Totodată, autorităţile chineze au blocat accesul la majoritatea siteurilor străine de informaţii pe Internet, ca şi pe YouTube.com, după apariţia pe site a mai multor înregistrări cu protestele. Într-un alt semn al preocupării Beijingului faţă de situaţia din Tibet, secretarul Partidului Comunist din Tibet, Zhang Wingli, a plecat la sfârşitul săptămânii trecute de la lucrările sesiunii anuale a Parlamentului de la Beijing, care se încheie astăzi, pentru a se întâlni, în Lhasa, cu responsabili ai forţelor de securitate, a indicat oficiosul „Tibet Daily“. Conform cotidianului, Zhang a constatat cu acest prilej că forţele de securitate „au lansat un atac frontal împotriva bandiţilor“ care s-au răsculat în capitala tibetană.