Circuitul sfinţilor

Un articol de: Daniela Șontică - 02 Noiembrie 2010

O distinsă doamnă, poetă de valoare, îmi spunea că din timp în timp, lasă toate activităţile - nu puţine - şi pleacă de acasă pe la biserici spre a face ceea ce numea "circuitul sfinţilor". Porneşte adică într-un fel de pelerinaj organizat în stil personal, începând cu Sfântul Nectarie care are moaşte la Mănăstirea Radu-Vodă, apoi trece pe la Biserica "Sfânta Ecaterina" de lângă Facultatea de Teologie, unde se află părţi din moaştele Sfinţilor Ecaterina şi Ioan Gură de Aur, apoi urcă Dealul şi zăboveşte mai mult la racla Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou. Evident, şi la cea cu fragmente din trupurile sfinte ale Împăraţilor Constantin şi Elena. Aşa spunea doamna mea că îşi reface puterile şi îşi întăreşte credinţa. Desigur, fiecare dintre noi are propriul său mod de a aduce rugăciuni lui Dumnezeu şi de a se ruga prietenilor Lui, sfinţii. Ca locuitori ai Bucureştilor, suntem chiar binecuvântaţi cu foarte multe biserici care deţin moaşte şi icoane făcătoare de minuni. Cine doreşte să le cunoască şi ar dori să facă un circuit al tuturor bisericilor acestea, chiar dacă ar pleca în zorii zilei, nu ar avea timp să vadă totul

într-o singură zi. Poate doar cu maşina personală şi cu gândul clar de a merge peste tot va reuşi cineva să fie pelerinul de o singură zi al Capitalei. Dar nu cantitatea contează în acest caz. Numai în centru sunt o mulţime de văzut. În afara celor amintite, ar fi de mers la biserica fostei Mănăstiri Mihai Vodă, unde, în afară de icoana celebră a Sfântului Nicolae care l-a scăpat pe Mihai Viteazul de moarte, pelerinul este aşteptat de părticele de moaşte ale multor sfinţi. Nu departe de această biserică, pe Strada Sapienţei se află o bisericuţă cu alte sfinte moaşte, unde au slujit doi părinţi cu merite deosebite: părintele Constantin Sârbulescu şi părintele Constantin Voicescu. Tot în zonă, biserica ştiută ca Domniţa Bălaşa deţine o bogăţie de mare preţ: capul Sfântului Grigore de Nissa. Mănăstirea Antim adăposteşte şi ea o seamă de părticele de moaşte, printre care şi unele de la Sfinţii 40 de Mucenici. Biserica Zlătari de pe Calea Victoriei are mâna Sfântului Mucenic Ciprian, iar nu departe, la Stavropoleos, se află mai multe părticele de moaşte şi un fragment din Sfânta Cruce pe care S-a răstignit Hristos. În apropiere, la Biserica "Sfântul Dumitru" Poştă, sunt moaşte de la patru sfinţi. Lista sfinţilor de la care sunt părticele de moaşte la Schitul Darvari este impresionantă, iar la Biserica Grădina Icoanei se află de asemenea părţi de moaşte, inclusiv o icoană făcătoare de minuni. Moaşte sunt şi la Biserica Colţea, precum şi la Biserica Studenţilor, cunoscută şi cu numele de Rusă. Am numit doar o parte din bisericile bucureştene cu moaşte, pentru că nu ar fi loc pentru lista completă. De altfel, am cunoştinţă că Arhiepiscopia Bucureştilor lucrează deja la o carte despre moaştele din Bucureşti, un fapt îmbucurător şi lăudabil. Cartea va constitui cu siguranţă nu doar un document din care vom avea de aflat precis locul şi sfântul căruia îi aparţin sfintele relicve, dar vom putea să ne croim propriile noastre excursii duhovniceşti prin Bucureştiul de suflet.