Colesterolul mărit la copii, cauze şi tratament
Și copiii pot avea colesterolul mărit, nu doar adulţii, iar lucrul acesta le poate afecta grav sănătatea în timp. Potrivit datelor Academiei Americane de Pediatrie, unu din 250 de copii suferă de hipercolesterolemie fără a avea legătură cu alimentația sau stilul lor de viață, ci cu ereditatea. În cele mai multe dintre cazuri, acești copii au un părinte sau cazuri în familie de colesterol mărit.
De obicei, nu există semne sau simptome care să arate că un copil are colesterolul ridicat. Ca recomandare generală a experților americani în domeniu, monitorizarea nivelului de colesterol ar trebui să se facă prima oară în jurul vârstei de 9 ani, iar testul ar trebui repetat la fiecare cinci ani. Însă, în cazul în care există antecedente în familie de colesterol ridicat, infarct sau atac vascular-cerebral, testarea ar trebui să înceapă la vârsta de 2 ani.
Dacă testul de sânge indică niveluri peste limitele normale, experții Academiei Americane de Pediatrie spun că cel mai bun mod de a trata hipercolesterolemia este de a-i schimba obiceiurile alimentare, lui și celorlalți membri ai familiei, și de a urma un program de exerciții fizice. Dacă aceste schimbări ale stilului de viață nu reduc nivelul colesterolului, medicul poate decide trecerea la tratament cu medicamente, dar numai după vârsta de 8 ani. De menționat că după trei luni de dietă sau tratament, nivelul colesterolului trebuie evaluat din nou, prin analizele de sânge specifice.
Hipercolesterolemia familială trebuie identificată și urmărită. Ca să putem vorbi despre un copil cu hipercolesterolemie ereditară trebuie stabilită, în primul rând, filiația bolii, a explicat dr. Anca Bălan, medic de familie, vicepreședinta Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF), citată de Hotnews. La ora actuală, în România, copiii cu kilograme în plus sau cu sindrom dismetabolic pot beneficia o dată pe an, la analizele de bilanț, de dozarea colesterolului. De la 1 iulie 2024, au apărut niște modificări conform cărora trebuie pus în evidență surplusul de greutate corporală al copilului pentru ca medicul de familie să poată solicita acea analiză în cadrul examenului de bilanț. Dar, în măsura în care medicul suspectează o dislipidemie ereditară, poate solicita analiza în cadrul consultației de pacient cronic. Hipercolesterolemia familială trebuie identificată și urmărită, dar, în primul rând, medicul trebuie să știe dacă și părinții au colesterolul mărit. Testările genetice nu se fac prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate, a mai precizat dr. Anca Bălan.
Hipercolesterolemia ereditară este totuși un diagnostic care se pune relativ rar. La copiii care au kilograme în plus se poate testa prin analize de sânge, la examenul anual, doar că, uneori, părinții nu vor să facă această testare, situație în care medicul nu poate interveni. Dar, dacă părintele dorește și copilul este cu kilograme în plus, nivelul grăsimilor din sânge poate fi testat din oficiu.
Potrivit healthtchildren.org, milioane de persoane la nivel mondial au hipercolesterolemie familială, dar numai 30% sunt diagnosticați. Nivelul considerat normal pentru colesterolul total în cazul copiilor și adolescenților este de cel mult 170 mg/dL, iar al așa-numitului „colesterol rău”, LDL, nu trebuie să depășească 110 mg/dL. (I. N.)