Colindele ne vindecă de întristare și ne oferă bucurie sfântă

Preasfințiile Voastre,

Preacuvioși și Preacucernici Părinți,

Stimaţi invitați,

Iubiți colindători,

Tradiționalul concert Răsăritul cel de Sus al Patriarhiei Române ne invită, în acest an, să medităm la valoarea vindecătoare a colindelor.

Potrivit hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, 2024 a fost Anul omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor și Anul comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți.

Prin toate activitățile organizate și promovate de Biserica Ortodoxă Română în acest an am fost chemați să fim cu toții binevestitori ai harului vindecător care vine în lume prin Pruncul Sfânt Iisus Hristos, așa cum se spune în prima rugăciune din Taina Sfântului Maslu, precum afirmă și colindul, deoarece „pe Fiul în al Său nume, Tatăl L-a trimis în lume, Să Se nască și să crească, Să ne mântuiască”.

În Noul Testament, a mântui înseamnă a scăpa dintr-o primejdie, a vindeca, a elibera pe cineva. Iisus Hristos este Mântuitor deoarece vindecă de păcat și de moarte pe omul păcătos și muritor, dăruindu-i Învierea și viața veșnică (cf. Ioan 11, 25).

Prin mesajul transmis și prin modalitatea de interpretare, mereu blândă, colindele au un caracter vindecător. Frumusețea colindelor ne vindecă de întristare prin darul bucuriei și ne vindecă de deznădejde prin darul credinței că ni S-a născut Mântuitor, Dătător de viață veșnică.

Darul bucuriei este și un dar al colindelor, deoarece colindătorii Nașterii Domnului îi reprezintă pe îngerii de odinioară care cântau: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire” (Luca 2, 14). Iar vestea cea bună este întotdeauna transmisă cu bucurie mai departe, de la om la om și din generație în generație.

Darul credinței este și un dar al colindelor, deoarece colindătorii îi reprezintă pe păstorii care au întipărit în sufletul lor icoana Pruncului născut și au binevestit nu numai ceea ce au auzit de la îngeri, ci și ce au văzut cu ochii lor. Au vorbit lumii despre Pruncul născut în iesle deasupra Căruia s-a oprit steaua minunată care i-a condus pe magi la Betleem.

Îngerii și păstorii, colindătorii și preoții binevestesc, așadar, frumusețea sărbătorii Nașterii Domnului, care ne vindecă de întristare prin bucurie și de deznădejde prin credință.

Domnul Iisus Hristos Se naște în Betleeem, iar „Bet Lehem” înseamnă „casa pâinii”. În Betleem S-a născut Cel Care este pâinea cerească a vieții veșnice: Mântuitorul nostru Iisus Hristos Care ni Se oferă nouă ca medicament în Sfânta Euharistie, leac pentru vindecarea sufletului și a trupului, spre iertarea păcatelor și spre viața de veci (cf. Ioan 6, 54).

Într-o civilizație din ce în ce mai secularizată, mai individualistă, însingurată şi depresivă, darul acesta al transmiterii bucuriei de la unul la altul prin colinde este nu numai o lucrare misionară, ci și una vindecătoare, eliberatoare de întristare și însingurare.

Această bucurie o transmit mai ales copiii și tinerii, pentru că prin ei Duhul Sfânt lucrează într-un mod cu totul deosebit. Copilul, cu taina lui de copil care seamănă cu Pruncul Iisus, transmite ceva din bunătatea și sfințenia, inocența și puritatea îngerilor.

Este de lăudat faptul că prin acești copii și prin colinde în general, prin tradiția românească a colindelor, se transmite credința în comunitate și se aduce bucurie în societate. Faptul că multe colinde pătrund până în instituțiile importante ale statului și în spitale, în case de bătrâni, considerăm că este o binecuvântare sfântă și, în același timp, o lucrare de mare demnitate spirituală a românilor.

Prin colinde primim îndemnul de a mulțumi lui Dumnezeu pentru darurile multe pe care le-a sădit în poporul nostru și mai ales pentru darul credinței, transmise adesea în vremuri grele cu multe jertfe. Poporul român este un popor jertfelnic și răbdător, care trăiește și propovăduiește legătura dintre jertfă și biruință. Prin multe jertfe, poporul român a păstrat unitatea de credință şi neam (de limbă şi cultură). Astfel, este semnificativ faptul că 2025 va fi Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea.

Mulțumim lui Dumnezeu pentru acest mare dar al credinței cultivat în poporul nostru și mulțumim tuturor celor care participă, ca binevestitori ai bucuriei Nașterii Domnului, la lucrarea sfântă a Bisericii.

Mulțumim corurilor care în seara aceasta au arătat prin participare și cântare bogăția spirituală a colindelor.

Vă mulțumim dumneavoastră celor care ați ascultat colindele și vă rugăm să transmiteți mai departe această bucurie care vine din iubirea lui Dumnezeu pentru oameni.

Prin colinde, aflăm că Dumnezeu ne iubește și dorește ca și noi să fim mai buni, să ne înălțăm duhovnicește și să ne îmbogățim duhovnicește cu iubire din iubirea Lui. Am primit „o veste minunată” pe care trebuie să o ducem mai departe în familie: părinții către copii, bunicii către nepoți și noi toți către generațiile viitoare.

Îi felicităm pe participanții la concertul tradițional de colinde al Patriarhiei Române, Răsăritul cel de Sus, îi felicităm pe organizatorii evenimentului şi ne rugăm lui Dumnezeu să-i binecuvânteze pe toți cei care ascultă cu bucurie colindele, deoarece ele reflectă fru­musețea sufletului românesc.

Tuturor vă dorim să aveți sărbători fericite cu sănătate și bucurie sfântă!

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Cuvânt adresat cu ocazia Concertului tradițional de colinde al Patriarhiei Române Răsăritul cel de Sus, Palatul Patriarhiei, marți, 17 decembrie 2024.