Congres internațional de istoria presei la Iași
La sfârșitul săptămânii trecute, în zilele de 12 şi 13 aprilie 2019, s-au desfășurat la Iași lucrările celui de-al XII-lea Congres internațional de istoria presei, sub genericul: „190 de ani de presă românească (1829-2019)”. Asociația Română de Istorie a Presei (ARIP), inițiatoarea și continuatoarea acestor întruniri anuale, a beneficiat acum de ospitalitatea orașului în care vedea lumina tiparului, în 1829, „Albina Românească” a lui Gheorghe Asachi. Era anul în care Ion Eliade Rădulescu tipărea la București „Curierul Românesc” și care rămâne un punct de reper pentru presa din țara noastră.
Cu sprijinul Universității „Alexandru Ioan Cuza” - Facultatea de Filosofie și Științe Politice și al municipalității ieșene, congresul organizat la Iași s-a dovedit a fi o manifestare academică de prestigiu, în care organizatorii, referenții și întregul auditoriu au dăruit și au primit nu doar file de istorie și cultură, ci și prietenie și spiritualitate.
În dimineața de vineri, 12 aprilie 2019, după deschiderea oficială, în Aula Magna „Mihai Eminescu” a celei mai vechi universități moderne din țară a avut loc sesiunea plenară a congresului, cu discursurile invitaților speciali: „Presa românească și discursul regenerativ în epoca modernă” (acad. Alexandru Zub); „Retorica audiovizuală. Reguli uitate” (prof. dr. Laurențiu Șoitu); „Despre cum a devenit presa studențească istorie” (prof. dr. Daniel Condurache). S-au oferit premii din partea ARIP, iar Ansamblul vocal-instrumental Floralia al Universității de Arte „George Enescu” (dirijor: Irina-Zamfira Dănilă) a susținut un miniconcert de muzică veche românească. În Sala „Pașilor pierduți” a fost organizat un salon de carte, la care s-au făcut scurte prezentări ale celor mai recente apariții editoriale din domeniul istoriei presei.
În cursul după-amiezii s-au desfășurat lucrările pe secțiuni. Cele șase paneluri au cuprins următoarele arii tematice: începuturile presei românești și diversificarea presei; proiecte editoriale; presa audiovizuală; jurnaliști reprezentativi în presa începuturilor; relațiile presă-putere în spațiul românesc; controlul publicațiilor; presa minorităților naționale în anii începuturilor; modele culturale în evoluția presei; Iașiul cultural, presa militară și presa religioasă. Dintre cele peste 60 de comunicări, multe dintre acestea cu subiecte și abordări inedite, am remarcat prezentarea a patru referate cu teme inspirate de spațiul eclesial ortodox: 180 de ani de la apariția „Vestitorului Bisericesc” (Buzău, 1839), revista „Cronica Romanului”, filmul documentar la TRINITAS TV, activitatea mediatică audiovizuală din Patriarhia Română. Toate lucrările prezentate vor fi publicate în volum, la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”.
Sâmbătă dimineață, 13 aprilie 2019, în Sala „B.P. Hasdeu” a Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” a fost lansată „Enciclopedia cenzurii în România” (coord. prof. dr. Marian Petcu), carte publicată în două volume la Editura Ars Docendi din București. A urmat întrunirea de bilanț, în care conf. Gheorghe-Ilie Fârte a prezentat concluziile congresului de la Iași.
Promenada culturală la Palatul Culturii, Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi”, Catedrala Mitropolitană și Parcul Copou, la statuia cărturarului Gheorghe Asachi, a încununat evenimentul academic prin conectarea la memoria orașului cu efigie de capitală culturală românească și europeană.