Controversele din jurul bugetului UE
Multe prevederi din planul bugetar multianual al UE propus de Comisia Europeană au fost criticate vehement de state precum Germania. Printre acestea se numără şi noul mecanism specific de criză, în valoare de 400 de miliarde de euro, care ar urma să fie finanţat prin utilizarea împrumuturilor comune, scrie Bloomberg, potrivit Agerpres. Finanţarea energiei nucleare este o altă prevedere din exerciţiul bugetar 2028-2034 respinsă ferm de unele state membre.
Bugetul Uniunii Europene de 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034, anunţat săptămâna trecută de Comisia Europeană şi lăudat de şefa Executivului european Ursula von der Leyen, este mult mai mare decât se preconiza, iar modificările anunţate au generat critici vehemente din partea unor state precum Germania, care l-a catalogat drept „inacceptabil”.
În afara fuzionării a două mari direcţii bugetare, Politica Agricolă Comună şi fondurile de coeziune, propunerea lui von der Leyen cuprinde şi alte mecanisme controversate.
Unul dintre acestea este noul instrument al Executivului comunitar de răspuns la situaţiile de criză, care „ar urma să furnizeze împrumuturi ţărilor, astfel încât acestea să poată reacţiona mai rapid la evenimentele nefavorabile”, scrie Bloomberg, potrivit Agerpres. Astfel, Bruxelles-ul ar fi transmis statelor membre că va împrumuta bani în numele lor pentru a strânge finanţarea necesară pentru acest instrument.
„La prima discuţie cu ambasadorii ţărilor membre la UE, Comisia a recunoscut că noul mecanism va fi dificil de acceptat de unele state membre, însă va elibera bani utilizând împrumuturi, nu granturi”, mai precizează sursa citată.
O altă controversă este legată de o anexă la propunerea bugetară, în care Comisia a menţionat energia nucleară drept o activitate pe care ţările o pot finanţa prin porţiunea lor naţională din bugetul UE. Concret, ar putea primi finanţare „capacităţi energetice instalate noi sau suplimentare în domeniul fisiunii”, aproximativ 865 de miliarde de euro urmând să fie disponibile în cadrul acestor planuri naţionale de cheltuieli.
„Mutarea ar fi un punct de răscruce pentru UE, în condiţiile în care actualul buget nu finanţează centrale nucleare convenţionale, din cauza unei dispute mai vechi între ţările membre UE favorabile energiei nucleare, precum Franţa şi Suedia, şi ţările care tradiţional se opun energiei nucleare, precum Germania şi Austria”, notează Reuters, potrivit Agerpres.
Bugetul multianual trebuie convenit până la finele lui 2027, iar următorii doi ani vor fi decisivi în negocierile dintre Comisia Europeană şi celelalte două instituţii implicate: Parlamentul European şi Consiliul European. (O. N.)