Cum pot să-L iubesc pe Dumnezeu pe care nu Îl văd?

Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Psalmi, Doxologia, Iași, 2011, pp. 214-215

„Și să nu îmi spună cineva: Cum pot să-L iubesc pe Dumnezeu pe care nu Îl văd? Căci pe mulți pe care nu îi vedem îi iubim totuși, cum sunt prietenii aflați la mare depărtare sau părinții și copiii sau rudele și neamurile. Și nu este nicio piedică faptul că nu îi vedem, ci însuși acest fapt aprinde dragostea și mărește dorul. Nu Îl vezi pe Dumnezeu, dar vezi făpturile Lui, vezi faptele mâinilor Lui, cerul și pământul și marea. Cel ce iubește, de ar vedea un lucru al celui iubit, fie vreo încălțăminte, mantie sau orice altceva, îndată se aprinde de dor. Nu Îl vezi pe Dumnezeu, dar îi vezi pe slujitorii Lui, pe prietenii lui, pe bărbații sfinți, zic  și pe cei ce au bună îndrăznire. Iubește-i pe aceia acum și vei avea o mângâiere a dorului.” (Cuvânt patristic)