Credinciosul primește dar de la Dumnezeu

Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI-a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, pp. 176-177

„Iată ce scrie ieromonahul Anastasie, egumenul Mănăstirii Moldo­vi­ța, despre sfârșitul minunat al Cuviosului Amfilohie (de la Pângă­rați):

...Acestea toate mi le-au spus mie Părintele Amfilohie, stareț de la Sfânta Mănăstire Pângărați, mie, smeritului ieromonah Anastasie de la Mănăstirea Moldovița, mult păcătosului și întru tot netrebnicului, că mare dar a luat bătrânul Amfilohie mai înainte de mutarea sa, că vremea și ziua mutării sale au spus mie, smeritului Anastasie, și nimenea să nu fie necredincios ca să nu cadă în ispită, că întru adevăr toate acestea adevărate sunt. Acestea toate le-am scris pentru ca să nu se uite mai pre urmă, în urma acestui ­neam, și oricine vor vrea să râvnească acestor Sfinți Părinți.

Pentru aceasta mă rog, părinți și frați, celor bătrâni, ca părinților; celor de mijloc, ca fraților, și celor tineri, ca fiilor. Din toate, precum ne va învrednici Duhul Sfânt, ca să ne nevoim întru pocăință și întru mărturisire să petrecem totdeauna, ziua și noaptea, până la sfârșitul nostru. Și să avem în mintea noastră aceste trei porunci: cum va vrea sufletul nostru să se despartă de trup, și cum va vrea să întâmpine pe Hristos în văzduh, și cum vom da răspuns pentru păcatele noastre. Și iară (alte) trei porunci: cum va să cerce Dumnezeu credința dreaptă de la suflet, și adevărul din (de pe) limbă și curăția trupului; că acolo faptele se vor întreba și gândurile se vor ispiti, că nu este nimic nearătat înaintea lui Dumnezeu. Ci toate vor fi de față, toate goale vor fi faptele noastre înaintea noastră.

Și au viețuit starețul Amfilohie, care din schimnicie s-au numit Enoh, 56 de ani (în călugărie), dar la mănăstirea noastră Moldovița, 4 ani, de unde au luat chipul îngeresc. Și de toți anii lui au avut 83... și sfârșitul vieții sale bine au sfârșit. Că au dat țărâna țărânei și s-au dus în calea cea lungă a părinților, luându-și plata ostenelilor sale de la dreptul Judecător.”

(Cuvinte ale sfinţilor români, pr. Narcis Stupcanu)