Cuviosul Teodul Varzare, duhovnicul de la Agapia

Era basarabean din Meşenii Orheiului, născut în 1899 într-o familie de oameni simpli şi credincioşi. Împrejurările vitrege ale războiului l-au adus în 1918 la Odesa, unde a văzut atrocităţile comise de campania ateistă pornită de revoluţia bolşevică. A reuşit să se refugieze în Moldova, urmând şcoala de cântăreţi bisericeşti de la Iaşi. Mai întâi a intrat ca frate la Mănăstirea basarabeană Noul Neamţ, însă în 1924 a fost închinoviat la Episcopia Romanului. Aici l-a avut ca model duhovnicesc pe episcopul Teodosie Atanasiu. Acesta l-a îndrumat spre calea monahismului, care l-a călugărit pentru obştea de la Neamţ. După decesul acestuia, călugărul Teodul a fost hirotonit diacon la Mitropolia din Iaşi, pentru ca zece ani mai târziu să revină la mănăstirea de metanie. L-a cercetat pe părintele Cleopa, stareţul de la Sihăstria, şi l-a întâlnit pe episcopul Ioan, pustnicul din munţii Sihlei, care l-a povăţuit să ajungă duhovnicul celor 400 de maici de la Mănăstirea Agapia. În toamna lui 1981, după primirea Preacuratelor Taine, cuviosul Teodul şi-a dat sufletul în mâinile lui Hristos.