De ce şi când apare hipercolesterolemia

Hipercolesterolemia reprezintă creşterea nivelului colesterolului în sânge peste limita normală. Această afecţiune este, de obicei, descoperită în timpul unor analize sangvine de rutină, care determină nivelurile crescute de trigliceride şi de colesterol.

Poate fi descoperită atunci când este diagnosticată o altă boală, cum ar fi boala arterială coronariană, determinată în parte de accidentul vascular, arteriopatia periferică sau inflamaţia pancreasului. Unele persoane cu dislipidemii, cum ar fi hipercolesterolemia familială, pot avea simptome distincte, cum ar fi depozitele de colesterol pe xantoame. Colesterolul se poate depune, de asemenea, în tendoanele mâinilor sau picioarelor. Colesterolul reprezintă un compus chimic complex, produs în organismul animal, în urma metabolismului normal al organismului. Este implicat în sinteza unor componente ale celulei şi mai ales ale membranei celulare şi este, de asemenea, punctul de plecare în sinteza unor hormoni. Organismul nu-şi poate desfăşura activitatea în absenţa colesterolului. În cazul în care prin dietă nu este asigurat suficient colesterol pentru organism, atunci acesta începe să-l producă. Există un permanent echilibru între colesterolul din dietă şi cel produs de organism. Un organism adult, a cărui dietă este lipsită de colesterol, poate produce mai mult de 1 g de colesterol pe zi. Acesta este vehiculat în organism (trimis în diferite părţi ale corpului) cu ajutorul sângelui. Ca urmare, nivelul colesterolului în organism este determinat prin teste efectuate pe probe de sânge. Testele de determinare a colesterolului din sânge sunt uşor de făcut, ieftine, obţinându-se valoarea colesterolului total. Mult timp s-a considerat că un nivel crescut al acestuia produce efecte negative asupra organismului. Dar, pe măsură ce oamenii de ştiinţă au început să înţeleagă mai multe despre modul de transport şi de utilizare a colesterolului în organism, a devenit evident faptul că valoarea colesterolului total nu oferă informaţii suficiente. Colesterolul şi alte molecule care conţin colesterol sunt transportate prin sânge cu ajutorul lipoproteinelor. Lipoproteinele sunt formate din proteine şi grăsimi (lipide) şi, în funcţie de rolul lor în organism, au diferite densităţi. Această diferenţă de densitate a permis separarea lipoproteinelor în mai multe fracţiuni, printre care: - lipoproteinele cu densitate înaltă (high density lipoproteins sau HDL); - lipoproteine cu densitate scăzută (low density lipoproteins sau LDL). Colesterolul conţinut în lipoproteinele LDL este cel răspunzător de formarea plăcilor aterosclerotice care împiedică circulaţia sângelui în vene şi artere. Acesta este aşa-numitul colesterol „rău“, care trebuie menţinut în organism la un nivel cât mai scăzut. Colesterolul conţinut de HDL este implicat în multe funcţii importante ale organismului şi este mai puţin implicat în formarea plăcilor de aterom. Colesterolul din HDL este colesterolul „bun“, care trebuie menţinut la un nivel ridicat. Factorii care reglează nivelul colesterolului legat sub formă de HDL sau LDL, din sânge, sunt multipli. Se susţine că ceea ce trebuie să căutăm noi acum sunt alimentele cu un conţinut scăzut de colesterol legat sub formă LDL sau cu un conţinut crescut de colesterol legat sub formă HDL. Factori care favorizează hipercolesterolemia Factorii de risc necontrolabili includ: - sexul: după nivelul de LDL colesterol (colesterolul „rău“) creşte la femei, mărind astfel şi riscul de apariţie a afecţiunilor cardiace; - vârsta: riscul de a face cardio-vasculare creşte o dată cu înaintarea în vârstă. Bărbaţii peste 45 de ani şi femeile peste 55 de ani au risc crescut de a dezvolta; - istoric familial: riscul de a dezvolta hipercolesterolemie creşte dacă tatăl sau un frate al pacientului a fost afectat de o boală cardiacă la o vârstă tânără (înainte de 55 de ani) sau dacă mama sau o soră au suferit de aceeaşi boală (înainte de 65 de ani). Factorii de risc controlabili: - grăsimile saturate şi colesterolul din alimente cresc nivelul de LDL colesterol; - greutatea: obezitatea implică niveluri crescute de LDL colesterol şi niveluri scăzute de HDL colesterol (colesterolul „bun“); - exerciţii fizice: creşterea gradului de efort fizic scade nivelul de LDL colesterol şi îl creşte pe cel de HDL colesterol. De asemenea, ajută la menţinerea greutăţii în limite normale. Necesarul zilnic de colesterol Organismul unei persoane mature are nevoie zilnic de maximum 300 mg de colesterol. Iată conţinutul de colesterol al unor alimente: ficat 380mg/100g, unt 250mg/100g, maioneză 165mg/100g, ulei vegetal 1mg/100g, lactate degresate 0,5-1mg/100g, fructe, legume 0mg/100g Alimente indicate: Pâine intermediară sau graham, cereale nedecorticate, fructe şi legume proaspete, ulei de măsline, margarină vegetală, prăjituri cu fructe, cartofi copţi, lapte şi brânzeturi slabe (dietetice), brânza de vaci, ouă fierte, produse din soia, carne slabă (pasăre, vită) fiartă, peşte (somon, hering) şi fructe de mare Mai puţin indicate: Pâine albă, fructe uleioase (nuci, alune, migdale), slănină, rântaş, prăjeli, prăjituri cu creme de unt, cartofi prăjiţi, caşcaval, unt, frişcă, smântână, brânză topită, omletă, maioneză, carne de porc, mezeluri, organe.