Deputaţii europeni propun recunoaşterea holocaustului rromilor

▲ Potrivit unui raport, din cele aproape 15 milioane de persoane de etnie rromă din Europa, 10 milioane trăiesc în UE ▲ Acestea suferă din cauza discriminării rasiale şi structurale, ca sărăcia şi excluderea socială, atenţionează raportul deputaţilor europeni ▲ Parlamentul European a adoptat ieri o rezoluţie privind ameliorarea situaţiei populaţiei de etnie rromă în UE, hotărându-se astfel că rromii reprezintă o minoritate diferită de cele naţionale ▲ De asemenea, PE a subliniat necesitatea recunoaşterii Holocaustului rromilor, Porajmosul ▲

Persoanele de etnie rromă numără aproximativ 15 milioane în întreaga Europă, din care 10 milioane trăiesc în Uniunea Europeană. Potrivit unui raport al deputaţilor europeni, dat publicităţii, majoritatea rromilor au devenit cetăţeni europeni după extinderile din 2004 şi 2007. Cu toate acestea rromii suferă în continuare din cauza discriminării, deşi în unele ţări se fac eforturi, prin diferite programe puse la dispoziţia autorităţilor, pentru integrarea acestor minorităţi în societate.

Deputaţii europeni au adoptat un raport ce avertizează asupra riscurilor unui curent împotriva rromilor, care ar putea fi promovat de extremişti.

„Ostilitatea şi ura la adresa rromilor constituie un fenomen care cunoaşte încă o largă răspândire în Europa şi este încurajat şi utilizat de extremişti, putând culmina cu atacuri rasiste, discursuri de incitare la ură, agresiuni fizice, evacuări ilegale şi acte de hărţuire de către poliţie“, au avertizat deputaţii europeni într-un raport adoptat în plenul Parlamentului European.

Strategia europeană asupra populaţiei de etnie rromă a fost întocmită la iniţiativa Grupului Socialist din PE, deputatul român Adrian Severin aducând în discuţie faptul că textul final al rezoluţiei a fost negociat cu toate grupurile din legislativul european. „Această rezoluţie este cel mai recent din paşii pe care i-am făcut în plan european pentru îmbunătăţirea situaţiei comunităţii rromă. În noiembrie anul trecut, în momentul scandalului din Italia, am adus în atenţia PE chestiunea liberei circulaţii. Apoi am interpelat Comisia Europeană privind o strategie europeană pentru rromi, executivul comunitar răspunzându-ne la dezbaterea de la Strasbourg din ianuarie. Acum am negociat cu toate grupurile politice textul acestei rezoluţii, adoptate de Parlamentul European“, a declarat Severin.

Porajmos, holocaustul rromilor, va fi recunoscut oficial

Textul rezoluţiei exclude comunitatea rromă din rândul minorităţilor naţionale, conferindu-i mai mult un caracter european, ceea ce ar justifica şi măsuri ce se iau sau vor fi luate la nivelul tuturor ţărilor membre. De asemenea, prin textul rezoluţiei se solicită Comisiei Europene elaborarea unei Strategii europene cadru pentru integrarea rromilor, care să asigure coerenţa politicilor la nivelul UE, precum şi elaborarea unui plan de acţiune comunitară pentru integrarea rromilor. Oficialii europeni au subliniat necesitatea înfiinţării unui Serviciu pentru rromi în cadrul structurii CE.

Mai mult decât atât, PE a subliniat necesitatea recunoaşterii Holocaustului rromilor (Porajmos), în aceeaşi măsură, spun deputaţii, ca şi gravitatea crimelor săvârşite de nazişti în scopul exterminării etniei rrome din Europa, împreună cu evreii şi alte grupuri ţintă. Acest articol se va materializa şi prin ridicarea unui monument în memoria victimelor persecuţiei pe teritoriul fostului lagăr de concentrare de la Lety (Cehia), unde în acest moment funcţionează o fermă de îngrăşare a porcilor.

Locuinţe şi locuri de muncă pentru rromi în toate statele membre

Sărăcia marei mase a rromilor este cunoscută în întreaga Europă: locuinţele insalubre pline de rromi fără de locuri de muncă şi a căror copii, în marea majoritate, nu merg la şcoală. Deputaţii au denunţat condiţiile de viaţă aflate sub standardele acceptabile, precum şi indiciile privind constituirea unor ghetouri, ce cunosc o largă răspândire, populaţia de etnie rromă fiind supusă evacuărilor forţate sau, dimpotrivă, împiedicată să se mute din zonele respective. Deputaţii îndeamnă Comisia să sprijine programe de desfiinţare a cartierelor sărace locuite de rromi şi să asigure locuinţe pentru rromi, inclusiv pentru rromii imigranţi.

În ce priveşte sănătatea, statele membre ar trebui să sprijine programele naţionale sistemice care vizează îmbuntăţirea sănătăţii în rândul comunităţilor de rromi, „să remedieze excluderea sistematică“ a anumitor comunităţi de rromi din sistemul de îngrijire medicală şi să se pună capăt „abuzurilor extreme în materie de drepturile omului, inclusiv segregării rasiale în instituţiile de sănătate», deputaţii cerând, de asemenea, stoparea sterilizării forţate a femeilor de etnie rromă.

Şi în sistemul educaţional există fenomenul de segregare, PE solicitând mai multe eforturi pentru eliminarea feonomenului, dar şi pentru consolidarea legislaţiei privind combaterea discriminării în domeniul educaţiei, rezultatul urmând să fie făcut public peste un an de zile. Integrarea rromilor va fi făcută şi prin participarea acestora la acţiuni specifice în domeniile învăţământului secundar şi cel superior, formarea profesională şi educaţia adulţilor fiind şi ele privite ca pe nişte priorităţi.

În ce priveşte cotele ridicate în rândul şomerilor de etnie rromă, deputaţii îndeamnă Comisia Europeană să sprijine integrarea rromilor pe piaţa muncii, prin măsuri de finanţare a formării.

Toate aceste măsuri la nivel european vor putea fi însă aplicate ca urmare a implicării statelor membre în vederea stabilirii de politici esenţiale, dar o verigă importantă în acest angrenaj îl va constitui disponibilitatea căpeteniilor ţiganilor de a susţine ca statul şi Uniunea să le facă un bine, iar autorităţile locale vor avea sarcina de a urmări şi de a se implica direct în buna aplicare a măsurilor de integrare a rromilor. (Surse: Parlamentul European, PES)

▲ Rromii, mult mai mulţi decât pe hârtie

Potrivit ultimului recensământ din România, cel din anul 2002, în ţara noastră există o populaţie stabilă de rromi de 535.140 de persoane, ceea ce înseamnă 2,5% din populaţia ţării. Cu toate acestea toţi recunosc faptul că rromii sunt mult mai mulţi decât o rată statisticile, chiar 2,5 milioane de persoane, asta deoarece la recensământ foarte mulţi rromi nu se declară ca aparţinând acestei etnii din varii motive. De asemenea, foarte mulţi nu deţin un document de naştere.

Autorităţile recunosc faptul că rromii reprezintă o categorie a populaţiei dezavantajată, statisticile arătând că 74% dintre ei trăind în sărăcie, rata mortalităţii infantile este de patru ori mai mare decât media ţării, iar rata oficială a şomajului este de 13 procente.

Tot ultimul recensământ din 2002 a arătat că un sfert din populaţia rromă este analfabetă, iar factorul principal constă în încăpăţânarea acestora de a-şi încălca tradiţiile de sute de ani. Tot tradiţia stă şi la baza căsătoriilor între copiii de la o vărstă fragedă.

Pentru a veni în sprijinul minorităţilor naţionale, deci şi a etniei rrome, a fost înfiinţat Departamentul pentru Minorităţi Naţionale. Procesul de integrare socială a rromilor a dat naştere unui alt for, subordonat Guvernului, şi denumit Agenţia Naţională pentru Rromi, şi unei strategii coordonate pe zece domenii importante de activitate, printre care asigurările sociale, sănătatea, justiţia, educaţia, comunicarea şi implicarea civică.

Au fost derulate foarte multe proiecte în acest sens, mare parte din ele cu fonduri Phare. În iulie 2006 Banca Mondială a acordat României un împrumut de 58,5 milioane euro pentru un proiect de includere socială. Printre beneficiarii acestui proiect s-a numărat şi minoritatea rromă.

Minority Watch a sugerat la un moment dat ca România să folosească o parte din fondurile de dezvoltare regională pentru a îmbunătăţi viaţa rromilor, astfel încât acestea să aibă un rezultat pozitiv pe termen lung. Cu toate acestea, mare parte a mass-mediei a sesizat faptul că foarte mari sume de bani au fost «risipite» doar pe colocvii şi întruniri, unde oricum nu are acces marea masă a ţiganilor.