Despre depresia psihică de iarnă

În timpul iernii, cu zile înnorate, ceţoase, geroase şi umede şi cu activităţi fizice limitate, este posibilă apariţia, tot mai frecventă, a stărilor de depresie psihică şi de anxietate, cu consecinţe care pot evolua în perioadele următoare.

Depresia psihică este una dintre cele mai frecvente boli care afectează starea de sănătate, cu impact asupra acţivităţii diurne a persoanei respective, scăderea capacităţii de lucru, izolare de colectiv. În general se manifestă printr-o deprimare şi tristeţe exagerată, explozii necontrolate de plâns, scăderea tonusului general şi pierderea orientării pentru activităţile viitoare. În comparaţie cu persoanele din mediul rural, cele din mediul urban sunt mai depresive, mai anxioase şi mai emotive, deoarece zonele creierului la care se formează emoţiile şi stările depresive sunt supraactivate, prin situaţiile frecvente de stres şi agitaţie. Aceste persoane prezintă un risc crescut cu peste 20% de a suferi de tulburări legate de depresie şi anxietate, iar incidenţa schizofreniei devine dublă, comparativ cu persoanele născute şi crescute în mediu rural. În cazul copiilor, frecvenţa medie a depresiei ar fi de 2% (mai mult la băieţi decât la fete), iar la adolescenţi ajunge la 6% (mai mult la fete decât la băieţi). La aceştia, starea depresivă se manifestă, aproape zilnic, prin tristeţe, aparentă indiferenţă faţă de activităţile din jur, atitudine de retragere din colectiv, pierderea încrederii în sine, dificultăţi de învăţare şi concentrare, tulburări de atenţie, energie redusă şi rezultate şcolare slabe. Uneori apar stări de agitaţie, manifestări agresive, iritabilitate, revoltă, tulburări de comportament, lipsa poftei de mâncare şi insomnii cronice. Tratamentele naturiste Se pleacă de la ideea că depresia este perfect vindecabilă şi că persoanele depresive vor putea reveni la starea normală, fără riscul apariţiei afecţiunii. În primul rând va trebui să fie vindecată eventuala boală cronicizată, ştiind că există o strânsă interdependenţă între boala cunoscută de pacient şi starea sa psiho-morală. În cazul hepatitelor cronicizate se vor consuma, după mesele principale, ceaiuri hepatoprotectoare (cu anghinare, gălbenele, armurariu, cicoare, roiniţă, păpădie, mentă), respectând şi un repaus de 20-30 de minute, eventual în poziţie culcată pe partea dreaptă. În intervalul dintre mese se recomandă tinctură de sunătoare (câte 5-10 picături de 5 ori pe zi timp de 4 zile), în alternanţă cu tinctura de valeriană (în alte 4 zile) şi tinctură de Ginkgo biloba (încă 4 zile). În consumul ceaiurilor medicinale este indicată următoarea ordine: - dimineaţa: infuzie dintr-un amestec de coada-şoricelului, măceşe, păpădie, anghinare şi rostopască; - la amiază: infuzie din păducel, urzică albă, gălbenele, armurariu, sunătoare şi roiniţă; - seara: infuzie cu flori de tei şi de soc, mentă, cicoare şi conuri de hamei, completată cu tinctură din fructe de ienupăr şi rădăcini de valeriană şi păpădie. Regimul alimentar În caz de depresie psihică se va axa pe cure de una-două săptămâni, cu consum de legume şi fructe, care au efecte tonice (morcov, ţelină, spanac, pătrunjel, caise, coacăze), apoi cele cu efecte sedative (varză, mere, cireşe) şi fructe cu efecte stimulatoare ale funcţiilor hepatice (vişine, pepene verde, struguri). Foarte util ar fi iaurtul, cu acţiune directă asupra bacteriilor intestinale şi asupra reacţiilor chimice cerebrale, înlocuind cu succes pastilele antidepresive. Consumul unei cantităţi insuficiente de lichide poate provoca o deteriorare a stării de spirit, depresie psihică, oboseală, semne de furie şi mânie. De aceea ar fi necesare 6-9 pahare de apă pe zi, calculate în funcţie de greutatea corpului, activitatea depusă şi condiţiile meteorologice zilnice. O preocupare permanentă va fi legată de îmbunătăţirea aportului de vitamine (C şi E), care menţin flexibilitatea vasculară şi o bună irigare a creierului, precum şi stimularea eliberării hormonilor antistres. Se preferă ca cele două vitamine să aibă provenienţă naturală şi nu sintetică: vitamina C din lămâie, urzică, suc de sfeclă roşie şi gem de măceşe, iar vitamina E din germeni de grâu şi ulei de soia. Restricţii în alimentaţie impun evitarea consumului de grăsimi saturate (ex. cartofii prăjiţi în untură), care măreşte cu 50% riscul de depresie. Se vor exclude din alimente hamburgeri, pizza, chipsuri, unt, pâine albă, zahăr, bere şi băuturi carbogazoase. În schimb, se recomandă un regim bogat în legume, fructe, brânzeturi, lactate degresate, cereale, carne de vită şi peşte, ulei de măsline cu acizi graşi mononesaturaţi (omega 9) şi alte uleiuri vegetale. Regimul de viaţă Pentru persoanele aflate în depresie se impun măsuri de revigorare a vitalităţii: exerciţii de respiraţie (de două ori pe zi timp de 2-3 minute), plimbări în natură, timp de 45-60 de minute, de 3 ori pe săptămână, de preferat la amiază, când este cea mai puternică luminozitate. În week-end, durata plimbărilor creşte prin excursii (eventual la munte), incluzând schiurile, patinajul, săniuţa şi curăţirea zăpezii. În activităţile zilnice, bolnavul va avea responsabilitatea efectuării unor lucrări, pe care să le facă cu interes şi plăcere. Prin aceste activităţi creşte rezistenţa la răceli şi virusuri, se îmbunătăţeşte activitatea creierului, este stimulată formarea de noi celule nervoase şi se evită bolile bătrâneţii, respectiv demenţa şi boala Alzheimer. Seara se vor face băi calde cu ace de conifere (de 2-3 ori pe săptămână), cu efecte reconfortante.