Despre durere, din Amsterdam
În urmă cu două săptămâni, în frumosul decor al Amsterdamului (numit şi „Veneţia nordului“) a avut loc cel de al VIII-lea Congres al Asociaţiei Europene de Farmacologie Clinică şi Terapeutică. Prezent la acest congres, am fost interesat să aflu ceva despre progresele în diferite domenii ale terapiei cu medicamente, dar mai ales în terapia durerii.
Astfel, mi-au atras atenţia câteva lucrări care studiau utilizarea în terapeutică a codeinei, o substanţă înrudită cu morfina. Ştiam despre acest derivat al opiului că este un analgezic de şase ori mai slab decât morfina şi că de fapt acţiunea sa de combatere a durerii este datorată faptului că, în organism, 15% din codeină este transformată în morfină. Utilizarea sa este limitată la durerile slabe sau medii şi frecvent se găseşte în farmacii sub formă de combinaţii cu aspirină şi paracetamol. Un colectiv de cercetători spanioli şi francezi au avut curiozitatea să urmărească prezenţa în publicaţiile ştiinţifice ale rezultatelor terapeutice obţinute cu produse farmacologice care conţineau un amestec de codeină cu dextropropoxifen. Acest produs farmaceutic are, pe lângă activitate analgezică, şi o acţiune antitusivă, datorată în primul rând codeinei. Autorii au identificat, numai pentru perioada 2003-2005, 325 de lucrări publicate de autori din 41 de ţări. Uniunea Europeană poate fi considerată un actor principal în tratarea acestui subiect în 152 de lucrări. Pe de altă parte, dacă se analizează separat pe ţări, cele mai multe lucrări provin din SUA (104). Din aceste cercetări se desprinde utilitatea acestei combinaţii şi în durerile postoperatorii. Un alt studiu interesant prezentat în Amsterdam ne arată că asocierea codeinei cu metadona (un derivat opioid sintetic) nu este recomandată, deoarece metadona împiedică trecerea codeinei în morfină şi, deci, micşorează acţiunea de combatere a durerii. Un alt preparat căruia i s-a dat atenţie în cadrul congresului a fost ketoprofenul, care s-a dovedit a fi un analgezic la fel de bun ca şi metamizolul în tratamentul durerii postoperatorii. Ţinând seama de faptul că metamizolul poate avea ca efect advers grav agranulocitoza, înlocuirea sa cu produsul sus amintit ar fi o soluţie benefică.