Despre protecţia antigripală

Un articol de: Ostin Mungiu - 01 Decembrie 2009

Raportarea primelor decese de gripă nouă în România şi rumorile legate de viitoarea aplicare a vaccinului antigripal mă determină să reproduc câteva dintre opiniile specialiştilor în domeniu, ca răspuns la întrebările din public.

Se apreciază că este necesar să se utilizeze batiste de hârtie, de unică folosinţă, în locul batistei obişnuite. Aceasta deoarece batista obişnuită, după utilizare, se pune în buzunar, virusul trecând cu uşurinţă pe monede, pe chei şi mai ales pe mâinile utilizatorului. Evident, acelaşi lucru se întâmplă şi cu batista de hârtie, dacă nu este aruncată imediat după utilizare. Important este ca, după folosirea batistei, persoanele să se spele imediat pe mâini. În legătură cu purtarea unei măşti chirurgicale, nici un studiu ştiinţific nu a putut demonstra clar eficacitatea specifică a acestor măşti. Există un studiu american efectuat pe studenţi în perioada de gripă sezonieră a anilor 2006-2007, în care purtarea măştii combinată cu spălarea mâinilor a redus cu 50% procentul contaminărilor cu gripă. Nimeni, însă, nu a putut să afirme cu certitudine că efectele se datorau măştii şi nu spălatului pe mâini. Obiectele cele mai susceptibile să transmită gripa sunt mânerele uşilor, robinetele, tastele calculatoarelor şi telefoanele mobile. Studiile efectuate arată că virusul gripal poate supravieţui de la câteva ore la câteva zile pe suprafeţe de plastic, metal sau lemn şi numai câteva ore pe piele, ţesături sau hârtie. Foarte periculoase în acest sens sunt monedele pe care virusul poate supravieţui până la 17 zile. Şi aici se impune aceeaşi recomandare: spălaţi-vă pe mâini foarte frecvent, chiar de mai mult de zece ori pe zi. În legătură cu transportul public, se recomandă a nu fi folosit de cei care au deja boala. Pentru ceilalţi este suficient să ţină minte că este necesar să nu ducă mâinile la faţă şi să le spele cât mai rapid posibil după ce au părăsit mijlocul de transport. Referitor la prezenţa copiilor la creşe, grădiniţe sau şcoli, aceasta este o problemă spinoasă, deoarece acestea sunt locurile unde se realizează cel mai frecvent contaminarea. Sigur, din punct de vedere statistic, evitarea acestor colectivităţi este o soluţie reală, dar problemele legate de dificultăţile unei astfel de izolări nu sunt deloc neglijabile. De aceea, specialişti pediatri susţin că este bine ca elevii să fie lăsaţi la şcoală, unde imunizarea se va face în mod natural. Probleme deosebite sunt însă în legătură cu sugarii de mai puţin de un an şi mai ales de cei sub şase luni, al căror sistem imunitar este încă imatur. Circulă în populaţie şi părerea că este mai bine să ne lăsăm contaminaţi de virusul actual, care este relativ inofensiv, decât să avem parte de cel de al doilea val de gripă, care ar putea fi mult mai periculos. Aceste rumori au la bază experienţa gripei „spaniole“ (1918), care a bântuit în două valuri, primăvara şi, respectiv, toamna. Dacă cei contaminaţi în primăvară au făcut o formă uşoară, rezistând cu bine celui de al doilea val, cei care s-au îmbolnăvit în toamnă au făcut forme letale, soldate cu multe milioane de decese. Deci, există un sâmbure de adevăr în această opinie, dar nu văd ce guvern ar îndrăzni să dea asemenea sfaturi populaţiei. Pe de altă parte, virusul gripei noi are unele asemănări cu alţi viruşi gripali, ceea ce face ca cei vaccinaţi pentru gripa obişnuită anul trecut să posede un oarecare grad de imunitate. În luna iulie a acestui an, o asociaţie britanică a părinţilor a recomandat femeilor să aştepte trecerea valului de gripă şi apoi să-şi planifice un copil. Se ştie că toate virozele pot determina tulburări serioase atât mamei, cât şi fătului, deoarece sarcina slăbeşte sistemul imunitar. Din datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) aflăm că pandemia se răspândeşte continuu şi că vaccinul pe care încă îl aşteptăm va fi util nu atât pentru acest val al epidemiei, ci pentru cel de al doilea val, care va avea loc în iarna anului 2010.