Dezvoltarea economică, o necesitate pentru ieşeni

Un articol de: Nicușor Păduraru - 15 Octombrie 2007

- Cooperarea dintre mediul economic, mediul universitar şi administraţie este, de fapt, soluţia care poate schimba atitudinile actuale -

Ultimele zile au însemnat pentru Iaşi o profundă emulaţie spirituală. astăzi, însă, nu voi vorbi despre faptul că ne-am bucurat de prezenţa unor înalţi prelaţi şi de sutele de mii de pelerini care au îndurat un timp nefavorabil pentru a fi ocrotiţi de moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva şi cele ale Sfântului Ioan Gură de Aur. Cel mai mare oraş din estul României şi, de ce nu, cel mai important centru spiritual de la graniţa de est a Uniunii Europene s-a aflat în atenţia nu doar a României, ci şi a întregii lumi creştine. Nu pot, totuşi, să nu mă gândesc că ne lipseşte o dezvoltare economică pe măsura valorilor existente în judeţul Iaşi. Avem o resursă umană de excepţie, pe care alte oraşe din ţară au pus-o în valoare şi au reuşit să determine atragerea unor investiţii deosebite. Moldova a fost, în istoria României, una din regiunile care reprezenta o forţă din punct de vedere al puterii economice. Iaşul a fost şi este capitala acestei regiuni, iar frumuseţea sa se datorează şi acelei forţe economice de altădată. Nu există soluţii care să reconstruiască trecutul. Există, însă, suficiente argumente pentru a ne folosi din nou resursele şi pentru a redeveni acea zonă în care şi Iaşul, şi Bacăul, şi Suceava să reconstruiască împreună cerinţele fireşti de care oamenii au nevoie. Deschiderea totală către investitori este o practică pe care administraţia locală trebuie să o exerseze cu maximum de normalitate. „Politica uşilor deschise“ este un mod de lucru pentru mine şi orice investitor care a trecut prin Instituţia Prefectului a primit acest mesaj. În ultimul an, pot confirma că au fost nenumărate întâlniri cu persoane care reprezintă ambasade, consulate sau companii interesate să vină la Iaşi. Să sperăm că, în timp, cetăţenii acestui judeţ vor putea beneficia de creşterea nivelului de trai, ca urmare a impulsionării zonei economice ieşene. Nu întâmplător, la discuţiile administrative purtate cu premierul României, dl. Călin Popescu Tăriceanu, subiectul dezvoltării economice a fost cel mai important. Nici măcar nu are rost să nu recunoaştem faptul că judeţul Iaşi şi, de fapt, întreaga Regiune de Nord-Est, are o nevoie deosebită să recupereze în cât mai scurt timp decalajul faţă de zone similare din Uniunea Europeană. Administraţia publică locală are şi ea responsabilităţi majore în acest sens. La fel ca toate celelalte instituţii din regiune. Cuvintele-cheie ar putea fi: schimbarea de mentalitate, cooperarea în interes comun, accentuarea şi folosirea caracteristicii Iaşului ca un puternic formator de resurse umane şi ca o lume universitară de elită. Cooperarea dintre mediul economic, mediul universitar şi administraţie este, de fapt, soluţia care poate schimba atitudinile actuale şi atrage atenţia asupra argumentelor pe care trebuie să le folosim. Lumea ieşeană, în aceste zile, pulsează prin latura ei spirituală şi culturală. Chiar dacă evenimentele din Iaşi au gravitat în jurul pelerinajului religios, oamenii care ne-au vizitat, având dorinţa sufletească de a fi mai puternici creştineşte, am speranţa că vom reuşi să transformăm acest oraş şi într-un loc de pelerinaj pentru interese economice viitoare, pentru că nu putem renaşte şi îngriji viitorul copiilor noştri, decât asigurându-le o educaţie deosebită şi un loc în care să trăiască mult mai bine.