Diabetul zaharat tip 2: simptome şi complicaţii

▲ Diabetul zaharat tip 2 este asimptomatic la 2/3 din cei bolnavi ▲ Aceştia sunt depistaţi prin analize de laborator efectuate întâmplător, în cadrul controalelor periodice de rutină, la cei cu risc de diabet, supuşi screeningului, sau efectuate pentru altă boală, uneori o complicaţie a diabetului zaharat ignorat (ulceraţie a piciorului, infarct miocardic, accident vascular cerebral) ▲

Simptomele clasice sunt poliuria (creşterea diurezei din cauza trecerii glucozei în urină), setea (cauzată de tendinţa la deshidratare indusă de creşterea producţiei de urină), scăderea ponderală şi polifagia (creşterea apetitului ca urmare a „înfometării“ celulelor care nu pot utiliza glucoza în lipsa insulinei). Apariţia acestor simptome este tardivă în evoluţia diabetului tip 2 şi corespunde unor valori mari ale glicemiei - peste 200 mg/dl. Simptomele se instalează rapid în diabetul de tip 1, în care deficitul absolut al insulinei induce tulburări metabolice majore, implicând toate sectoarele metabolismului intermediar, care conduc la comă diabetică acidocetozică. Aceasta apare în zile sau chiar săptămâni de la instalarea bolii, intervalul fiind mai scurt la copil şi mai lung la adult. Majoritatea cazurilor de diabet tip 1 sunt diagnosticate în coma diabetică cetoacidozică inaugurală. Expunera ţesuturilor la concentraţii anormal de mari ale glucozei determină alterări celulare ce conduc, în timp, la instalarea complicaţiilor cronice ale diabetului zaharat. La hiperglicemie se adaugă efectul negativ al perturbărilor din metabolismul grăsimilor şi a proteinelor, şi acestea afectate în diabetul zaharat. Principalele complicaţii cronice ale diabetului zaharat sunt retinopatia diabetică, polineuropatia diabetică, boala renală diabetică şi complicaţiile cardiovasculare. În articolul de astăzi vom vorbi despre retinopatia, neuropatia şi polineuropatia diabetică, urmând ca despre celelalte complicaţii să discutăm în numărul de săptămâna viitoare. Retinopatia diabetică este cea mai importantă complicaţie oculară a diabeticilor. Netratată, duce la pierderea vederii, fiind principala cauză de orbire la pacienţii între 20 şi 75 de ani. Retinopatia este excepţională înainte de pubertate. După 20 de ani de evoluţie, toţi pacienţii cu diabet zaharat tip 1 şi aproximativ 60% din cei cu diabet zaharat tip 2 au un grad de retinopatie diabetică. Diagnosticul se face prin examen oftalmologic periodic, examenul fundului de ochi, obligatoriu la toţi diabeticii. Uneori, retinopatia diabetică este descoperită întâmplător, la un individ necunoscut ca diabetic, fiind primul semn al bolii. Neuropatia diabetică este o afectare a nervilor, ca urmare a perturbărilor metabolice din diabetul zaharat. Cea mai comună este polineuropatia diabetică senzitivă, care implică nervii senzitivi periferici. Boala se caracterizează prin tulburări de sensibilitate la nivelul membrelor inferioare, simetrice, constând în parestezii (amorţeli), dureri sau, din contra, pierderea sensibilităţii, cu producerea de leziuni indolore (ulcere diabetice). Aproximativ 5% din diabetici au deja manifestări de plineuropatie la diagnosticarea diabetului, iar după 25 de ani de evoluţie a diabetului zaharat, complicaţia afectează 50% dintre pacienţi. Diagnosticul se pune pe baza simptomelor, dar depistarea bolii necesită şi examen medical (evaluarea diferitelor tipuri de sensibilitate: tactilă, termică, dureroasă). Polineuropatia diabetică vegetativă afectează nervii vegetativi şi se manifestă prin perturbări în reglarea tensiunii arteriale (de exemplu, hipotensiunea ortostatică - scăderea anormal de mare a tensiunii arteriale la ridicarea în picioare), a frecvenţei cardiace (şi a pulsului), a tubului digestiv (gastropareză diabetică, cu vărsături, şi imposibilitatea alimentării, diaree, constipaţie, diskinezie biliara), a vezicii urinare (vezică neurogenă).