Două greşeli frecvente: folosirea steroizilor şi curele de slăbire

Un articol de: Ostin Mungiu - 19 Martie 2010

Am decis să prezentăm, în numărul de astăzi, consecinţele pe care le au asupra sănătăţii tinerilor două tipuri de substanţe utilizate frecvent de aceştia: steroizii anabolizanţi, folosiţi pentru mărirea masei musculare, şi suplimentele alimentare pentru scăderea în greutate.

Una dintre dezbaterile care a ţinut multă vreme prima pagină a ziarelor se referea la necesitatea practicării sportului în şcoală. Este evident că avem nevoie de un tineret sănătos şi armonios dezvoltat, indiferent de numărul de ore de educaţie fizică din programele de învăţământ. Din cauza televiziunii, care prezintă diferite metode de amplificare a masei musculare, toţi adolescenţii doresc să aibă un trunchi trapezoidal şi să arate ca Arnold Schwarzenegger. Deoarece prin exerciţii fizice nu reuşesc să obţină rapid dimensiunile dorite, unii tineri recurg la substanţe anabolizante. Cel mai frecvent sunt folosiţi steroizii anabolizanţi, care sunt derivaţi sintetici ai hormonilor sexuali masculini. Când au fost sintetizaţi, în deceniul al patrulea al secolului trecut au fost utilizaţi medical pentru tinerii care aveau o insuficientă dezvoltare a glandelor sexuale. Profitând de această dorinţă, numeroase firme au pus pe piaţă preparate sub formă de suplimente alimentare pe care le-au lansat cu o publicitate zgomotoasă. Ulterior, dincolo de întrebuinţările medicale, steroizii au fost utilizaţi în scopul îmbunătăţirii performanţelor fizice sau a aspectului fizic. Se cunoaşte faptul că la Olimpiada din 1956, halterofilii sovietici au obţinut rezultate excepţionale după administrarea unei substanţe de sinteză asemănătoare hormonului natural masculin, testosteron. Exemplul a fost preluat ulterior şi de americani, care l-au utilizat în perioada 1960-1970, tot pentru "întărirea" halterofililor. În scurt timp, steroizii anabolizanţi au fost utilizaţi şi de alte categorii de sportivi, ceea ce a dus la interzicerea, din anul 1975, a utilizării lor de către atleţii participanţi la Jocurile Olimpice. Controalele din timpul jocurilor urmăresc prezenţa în sânge şi urină a steroizilor şi a metaboliţilor acestora. O altă categorie de persoane despre care se ştie că sunt utilizatori de steroizi anabolizanţi este alcătuită din aceia a căror ocupaţie necesită forţă fizică mărită: gărzi de corp, militari de carieră şi chiar, uneori, muncitori în construcţii. Alte persoane care abuzează de steroizi anabolizanţi sunt tinerii. Aceştia utilizează respectivele substanţe pentru a-şi îmbunătăţi înfăţişarea, prin mărirea masei musculare, a forţei, a rezistenţei şi prin diminuarea zonelor grăsoase ale corpului. Aşa cum aminteam la început, există destui adolescenţi care abuzează de steroizi din dorinţa de a epata. Acest tip de tineri se "remarcă" şi prin conducerea automobilelor în stare de ebrietate, utilizarea armelor, abuz de substanţe ilicite. Efectele secundare cauzate de administrarea acestor substanţe sunt numeroase, şi voi menţiona doar câteva dintre ele: - toxicitate la nivelul ficatului, uneori cu icter; - hipertensiune arterială; - agresivitate cu comportamente sexuale aberante sau porniri criminale; - impotenţă, în cazul utilizării repetate sau cronice; - la femei se poate observa creşterea excesivă de păr pe faţă şi pe corp, micşorarea sânilor; - la adolescenţi, oprirea creşterii; - modificări de personalitate; - creşterea ratei mortalităţii datorită infarctului de miocard, comei hepatice sau sinuciderii. Încercările de prevenire a abuzului de steroizi anabolizanţi constau în campanii de informare a elevilor şi studenţilor asupra efectelor adverse şi în depistarea consumului prin teste de laborator. Programele educaţionale trebuie prezentate credibil, subliniind atât efectele benefice, cât şi riscurile, deoarece mulţi tineri consideră că efectele adverse vizează numai pe alţii şi că ei personal nu pot fi afectaţi. Preţul siluetei Relativ recent au apărut în mass-media informaţii legate de unele efecte secundare generate de utilizarea unor preparate pentru slăbit. Fără îndoială că în lumea întreagă există sute de milioane de femei care doresc să-şi îmbunătăţească silueta prin pierderea kilogramelor suplimentare. Dacă ne gândim că, din cele 24 de miliarde de dolari cheltuiţi în anul 2007 în SUA pentru suplimente alimentare, aproape două miliarde erau reprezentate de pastilele de slăbit, atunci ne dăm seama că acestea reprezintă o imensă sursă de profit. Cu ce preţ însă? Deşi cele mai multe preparate sunt alcătuite din extracte din plante, uneori se includ şi unele substanţe sintetice, cu rolul de a inhiba centrii nervoşi care comandă apetitul. Printre substanţele care pun probleme sunt şi derivaţii de efedrină, care se găsesc în mai multe plante. Printre aceştia se numără şi amfetamina, substanţă obţinută prin sinteză şi comercializată în deceniul al patrulea al secolului trecut ca decongestionant nazal. Foarte repede s-a observat efectul stimulator, euforizant, de înlăturare a senzaţiei de oboseală, de îmbunătăţire a performanţelor fizice şi intelectuale şi de scădere a apetitului. Din cauza susceptibilităţii de utilizare abuzivă, substanţa a trecut ulterior în rândul celor care se eliberau numai cu prescripţie medicală. Persoanele care îşi administrează în mod cronic (cum este de exemplu o cură de slăbire) substanţe care conţin derivaţi de efedrină sau amfetamină pot prezenta, uneori, efecte secundare, cum sunt: agitaţia, tremorul, confuzia, starea de panică, halucinaţiile, aritmiile, hipertensiunea arterială. La acestea se pot adăuga setea intensă, greţurile, diareea, crampele abdominale. Euforia iniţială dispare aproape total, iar dispoziţia persoanei devine constant negativă şi tensionată. Este adevărat că are loc o scădere ponderală, dar consumul cronic, pe termen lung, implică riscuri de inducere a psihozelor caracterizate prin comportament agresiv şi tulburări de personalitate. Problema este atât de serioasă, încât a fost luată în studiu de către Administraţia Medicamentelor şi Alimentelor (FDA) din SUA. Directorul acestei agenţii, subordonată Ministerului Sănătăţii al guvernului american, Michael Levy, declara: "Noi credem că aceste produse nu ar trebui să fie utilizate de consumatori". La noi în ţară problema suplimentelor alimentare cade în seama unei comisii comune, ai cărei membri fac parte din Ministerul Agriculturii şi Ministerul Sănătăţii. Responsabilitatea pentru punerea pe piaţă a preparatelor revine însă Ministerului Agriculturii, care trebuie doar să notifice Ministerului Sănătăţii lista suplimentelor alimentare aprobate. După informaţiile pe care le posed, activitatea în comisia menţionată lasă mult de dorit, ceea ce creează posibilitatea unor imperfecţiuni în verificarea acestor produse. Deoarece de cele mai multe ori nu există studii controlate riguros asupra siguranţei acestor produse pentru consumator, sugerăm autorităţilor în drept să transfere responsabilitatea aprobării utilizării lor la Agenţia Naţională a Medicamentului.