„Evitaţi contagiunea, iar dacă e prea târziu, localizaţi răul, vindecaţi-l“

Şcolile din perioada interbelică se confruntau des cu pericolul epidemiilor. Era vremea când nu existau vaccinuri, iar tratamentul cu antibiotice abia era descoperit. Metodele de combatere a epidemiilor, precum cea de gripă, erau dezinfecţia şcolilor şi, în cazul în care numărul bolnavilor nu dădea semne că ar putea să scadă, suspendarea cursurilor. O atenţie deosebită se dădea prevenirii îmbolnăvirii, mai ales prin metodele tradiţionale: ventuze, cataplasme, ceai cu rom sau chiar o ceaşcă de vin fiert.

Pe vremea când ceaiurile şi ventuzele făceau legea în ceea ce priveşte tratarea gripei, o epidemie era aproape imposibil de oprit. În sezonul rece, gripa se împânzea în ţară cu viteză, aşa cum arătau ziarele din perioada interbelică. Pentru a stopa flagelul, autorităţile nu puteau decât să închidă şcolile şi să le supună dezinfectării. La sate şi la oraşe, oamenii se îmbolnăveau şi umpleau până la refuz spitalele care anunţau prin intermediul presei că nu mai pot primi pacienţi. „Gripa face ravagii în ţară“ anunţa, în numărul de pe 31 ianuarie 1935, ziarul „Curierul“ care face un tablou al răspândirii gripei. Corespondenţii locali ai ziarului transmit din diferite locuri. Astfel, la Huşi, „În ultimele zile epidemia de gripă a luat forme foarte grave în localitate. A făcut o profundă impresie moartea d-rei R. I. profesoară de ştiinţe naturale la liceul de fete «Elena Doamna» din Huşi. Nu prea bine dotată fiziceşte şi devotată unui obiect ce reclamă o energie deosebită R. I. a căzut pradă unei maladii serioase dar curabilă. În ultimul timp, după îngrijiri deosebite a revenit dela Iaşi complect restabilită. A contractat însă gripa şi după 2 zile starea ei sâa agravat producând desnodământul fatal. Moartea ei lasă regrete unanime. (...) În oraş sâau semnalat numeroase cazuri de gripă în special printre elevele de şcoală secundară. Liceul de fete şi-a suspendat cursurile o singură zi, în care timp a procedat la o radicală dezinfectare. Sunt indicii că va trebui să întrerupă cursurile pentru încă câteva zile până la atenuarea epidemiei (....) Unele servicii se află în suferinţă din cauză că o parte din personal, se află gripat“. În acest timp, la Iaşi „d. dr. Cădere, medicul şef, de comun acord cu inspectoratul şcolar a hotărât ca şcolile primare şi secundare din localitate să fie închise până la 12 Februarie. D. dr. fiind informat că sunt cazuri şi printre studenţi va lua contact cu reprezentanţii Universităţii în legătură cu măsurile ce trebuiesc luate. Organele sanitare au interzis şi serbările patronului şcolii «Vasile Lupu». Urmează să se mai stabilească dacă examenele particulare se vor ţine sau vor fi amânate“. La Târgovişte „o gravă epidemie de gripă bântuie (...) şcolile primare nr. 1 şi nr. 8 de băieţi au fost închise pentru 8 zile“, iar în judeţ „bolnavi numărându-se cu sutele“. La Giurgiu „La liceul de băieţi Maiorescu s’au înregistrat 90 de cazuri“. La Galaţi „Toate şcolile închise până în prezent au fost desinfectate. În cazul când epidemia de gripă va continua, ministerul instrucţiunii va ordona închiderea tuturor şcolilor din Galaţi“. La Braşov, s-a dispus „închiderea şcolilor primare şi secundare (...) numărul elevilor bolnavi de gripă variază între 50-60 la sută, iar profesorii între 30-40 la sută“. Bogat sau sărac, simplu supus sau conducător, viruşii îi afectau pe toţi fără a face disctincţie între clasele sociale: „Regele, bolnav de gripă“ anunţa ziarul „Adevărul“ din 22 februarie 1931, unde se arată că „Primim următorul comunicat: Mareşalul Curţii regale face cunoscut că Majestatea Sa Regele fiind uşor gripat, potrivit recomandaţiunilor medicului, va rămâne câteva zile în casă. Vizitele informative sunt amânate cu o săptămână“. Ziarele vesteau epidemie de gripă în toate ţările europene aşa cum arată şi ziarul „Adevărul“ din 17 ianuarie 1931, care anunţa „Epidemia de gripă din Berlin“. „Din cauza epidemiei de gripă ce bântuie încă din luna Decembrie, circa 500 de persoane pe zi se îmbolnăvesc. Toate sanatoriile sunt arhipline. Numărul total al celor bolnavi de gripă, până azi, joi 15 Ianuarie, se ridică la 28.000, după datele oficiale“. „Să se închidă şcolile primare!“ Odată ce gripa începea să bântuie, se impunea „Intensificarea măsurilor de higienă şcolară“, aşa cum arată ziarul „Curierul“ din 25 ianuarie 1935: „În ministerul sănătăţii şi ocrotirilor sociale au fost convocaţi toţi medicii comunali şi şcolari ai municipiului Bucureşti. D. ministru dr. I. Costinescu asistat de d. secretar general dr. Titu Gane, dr. Puşcariu, directorul sănătăţii şi dr. Cantemir Angelescu, a prezidat această conferinţă. D. ministru şi d. secretar general au insistat asupra intensificării măsurilor de igienă şcolară. În acest scop, de comun acord cu organele ministerului instrucţiunei (Corpul didactic) se va asigura curăţenia perfectă a claselor şi se va evita ridicarea prafului prin întrebuinţarea la măturat a unor substanţe speciale. Încălzitul va fi suficient astfel încât să se asigure în permanenţă o temperatură constantă în camere, de 18-20 grade. Aerisirea se va face în fiecare recreaţie prin deschiderea ferestrelor. În ceea ce priveşte igiena corporală se va face examenul copiilor, trecându-se rezultatul în fişe individuale. Se va da o deosebită atenţie descoperirei cazurilor de boli contagioase şi tuberculoză (...) Controlul din punct de vedere al tuberculozei se va face şi asupra corpului didactic. Copiii vor face băi regulat o dată pe săptămână şi în acest scop se vor repune în funcţiune instalaţiunile de băi care nu funcţionează“. Uneori, peste epidemia de gripă se suprapuneau şi alte epidemii, iar şcolile rămâneau pustii. „Să se închidă şcolile primare!“ solicita ziarul „Curierul“ din 24 ianuarie 1935. Un articol care se doreşte „În atenţia d-lui ministru al şcoalelor“ şi care arată că „Pe ziua de ieri am publicat ştirea că ministerul instrucţiunii a hotărât închiderea şcolilor secundare din Capitală din cauza epidemiei de gripă a cărei întindere a luat proporţii îngrijorătoare, ajungând până la 40 la sută îmbolnăviţi. Nâavem nici o obiecţiune împotriva acestei măsuri profilactice, poate puţin cam întârziată, ca de obiceiu. Ne surprinde însă că solicitudinea autorităţilor şcolare se mărgineşte numai la sănătatea elevilor de curs secundar. Întrâadevăr, dela numeroase şcoli primare din Capitală ne parvin veşti alarmante: aproape 50 la sută din copii sunt bolnavi de pojar. Nu ne vine a crede că ministerul instrucţiunii să nu fi aflat înaintea noastră, trista situaţie: dascălii stând la catedră în faţa sălilor pustiite de flagel“. „În perioada de epidemie asiguraţi-vă contra riscurilor contagiunii“ Ziarele interbelice susţineau efortul autorităţilor de a preveni epidemiile de gripă astfel că deseori pot fi întâlnite sfaturi pentru tratarea acestei năpaste. În ediţia de pe 24 ianuarie 1940 din „Evenimentul Zilei“ găsim un „Mic îndreptar medical - Gripa“ unde se arată că „E o maladie infecţioasă care de multe ori poate pune în pericol chiar viaţa bolnavului. Evitaţi contagiunea, iar dacă e prea târziu, localizaţi răul, vindecaţi-l. A. Simptome: Sunteţi la birou şi vă copleşteşte deodată o senzaţie de moliciune, simţiţi treptat oboseala, dureri musculare, dureri de cap care vă strâng tâmplele, ochii vă sunt roşii şi înlăcrimaţi? Vă simţiţi gura uscată, gura vă e albă, orice poftă de mâncare a dispărut; şi în fine temperatura vă creşte. Toate acestea sunt simtomele unui început de gripă care trebuie repede îngrijită spre a nu lua o formă mai gravă. B. Tratament: În perioada de epidemie asiguraţi-vă contra riscurilor contagiunii prin câteva precauţii elementare. 1.Desinfecţia cotidiană a foselor nazale şi a faringelui, instilând în fiecare nară câteva picături dintrâun uleiu desinfectant (preprat farmaceutic); 2.Inhalaţii cu foi de eucalipt; 3. Rămâneţi la cald, puneţi ventuze şi cataplasme de cum devine dificilă respiraţia. Culcaţi-vă dacă temperatura vi se urcă şi alimentaţi-vă foarte uşor: lapte cald sau bulion de legume. Dimineaţa la sculare şi seara, înainte de a vă culca, luaţi un ceaiu fierbinte cu rom sau o ceaşcă de vin fiert. Veţi simţi imediat o îmbunătăţire în starea d-vs. fizică. E prudent să urmaţi aceste măsuri timp de câteva zile. Veţi birui repde acest început de gripă şi veţi evita astfel orice complicaţie posibilă“. Nu lipseau nici reclamele la medicamentele care combăteau gripa aşa cum ilustrează şi ziarul „Adevărul“ din 6 ianuarie 1931: „Respirând cu o pastilă Valida în gură vă veţi preserva contra frigului umidităţii şi microbilor. Emanaţiunile antiseptice ale acestui minunat produs vor impregna până şi locurile cele mai inaccesibile ale gâtului, broncelor, plămânilor şi le vor face refractare contra oricărei inflamaţiuni, congestiuni şi contagiuni. Copii, adulţi şi bărbaţi procuraţi-vă imediat şi aveţi la îndemână..“. De asemenea, conform reclamei la un alt produs farmaceutic „Curentele la eşirea de la spectacole produc răceli - gripă, nevralgii, migrene - junghiuri, dureri de dinţi“. Astfel că „Testa“ este soluţia: „combate şi vindecă“, „de avut pretutindeni“, arată ziarul „Universul“ din 5 ianuarie 1931.