Gândurile automate și comportamentul uman

Conținuturile profunde ale minții sunt greu de exprimat prin cuvinte, totuși cu multă atenție, introspecție, analiză în tăcere și rugăciune putem identifica cauza unei stări de teamă sau de tristețe atunci când aceasta nu are temei real. În decursul unei zile, o persoană are aproximativ 16.000 de gânduri, multe dintre acestea sunt automate, având la bază convingerile fundamentale personale. Acestea influențează starea de spirit, de aceea e necesar să fim atenți mai ales la gândurile negative, care pot determina un comportament limitativ sau chiar distructiv. Identificarea și gestionarea corectă a gândurile automate conduc la schimbări profunde în comportamentul nostru. 

Ceea ce gândește mintea noastră, dincolo de gramatică, este extrem de greu traductibil în cuvinte și de aceea de multe ori nu conștientizăm fluxul de gânduri pe care îl avem. Aceste gânduri automate sunt puternic influențate de convingerile fundamentale, principiile și dispozițiile pe care ni le-am format de-a lungul timpului și au un puternic impact emoțional asupra noastră. În momentele în care avem gânduri optimiste, starea noastră este una bună, iar când avem gânduri negative, și dispoziția noastră este una pe măsură. Chiar dacă pare simplu de înțeles, este mai greu, dar nu imposibil de conștientizat și de lucrat cu gândurile automate negative care apar fără a avea o bază reală. Psihologii atrag atenția că la baza gândurilor noastre stau convingerile și fiind atenți la fluxul de gînduri automate putem identifica acele convingeri distructive care ne blochează în anumite situații, iar apoi e necesar să lucrăm cu acestea pentru a le transforma în unele constructive.

Gândurile automate și convingerile fundamentale

În cartea „Vindecarea - lucrare duhovnicească. Depășirea traumelor și împăcarea cu trecutul”, pr. Joshua Makoul subliniază importanța pe care trebuie să o acordăm gândurilor automate pentru o viață armonioasă cu noi înșine, cu persoanele din jurul nostru și cu Dumnezeu: „Un exercițiu util este să luăm o foaie de hârtie și să scriem tot ceea ce ne trece prin minte de-a lungul unei zile. Vom începe să observăm o temă comună sau o anumită tendință. Privindu-le mai atent, vom vedea că ele indică anumite convingeri la adresa celorlalți, a noastră, a lumii sau chiar a lui Dumnezeu. Acest fapt ne ajută să ne identificăm convingerile fundamentale. Dacă am adesea gânduri negative despre mine însumi, ce cred cu adevărat despre mine? Dacă am gânduri negative o perioadă mai lungă de timp cu privire la ceilalți, ce părere am, în general, despre oameni? Dacă am gânduri negative despre viață și despre lume, în general, atunci ce cred cu adevărat despre acestea? Odată ce ne-am identificat convingerile fundamentale, putem explora cum am făcut față până acum acestor percepții și convingeri negative. Oare ce am încercat să demonstrăm sau să evităm în viața noastră? Fiecare întrebare are un răspuns. Astfel ajungem la convingerile condiționale sau la dispoziții. Convingerile fundamentale negative nu amuțesc niciodată. Ele ne dirijează o serie de motive, gânduri și comportamente. (...) De pildă, dacă știu că am o convingere fundamentală negativă că aș avea defecte majore sau că nu sunt suficient de bun, pot încerca să caut și alte gânduri care apar sub forma lui «Sunt un prefăcut», «Nu mă suport», «Nu pot face nimic bine» și «De ce ar vrea cineva să fie în preajma cuiva ca mine?»”

Adevăratele conținuturi ale minții sunt greu de exprimat prin cuvinte, totuși cu multă atenție, introspecție, analiză în tăcere și rugăciune putem identifica adevărata cauză a unei stări de teamă sau de tristețe atunci când aceasta nu are temei real. O întâmplare oarecare poate activa, fără să ne dăm seama, o convingere fundamentală negativă, dând naștere unei serii de gânduri negative, care treptat ne induc o stare care este dăunătoare sufletului nostru. Fie ne vom simți triști, fie cuprinși de teamă sau chiar anxioși și deprimați. Printre convingerile fundamentale legate de neputința sau lipsurile personale, psihologii menționează: „Nu sunt suficient de bun”, „Sunt un ratat”, „Sunt incompetent” sau „Nu am nici o putere”. Câteva dintre convingerile care se referă la ceilalți și la lume sunt: „Nu poți avea încredere în oameni”, „Ceilalți mă vor trăda”, „Lumea este un loc nesigur”, „Societatea este copleșitoare” sau „Lumea înseamnă numai rău”.

Despre modul cum putem lucra cu gândurile automate și convingerile negative, pr. Joshua Makoul notează: „Uneori aceste gânduri nu sunt trecătoare, ci ne agățăm de ele și ne folosim de ele ca să ne biciuim. Dacă suferim din cauza rușinii și a faptului că nu ne putem suporta, aproape că «ne face plăcere» să ne biciuim, fiindcă așa ne-am obișnuit. De asemenea, dacă uneori suntem copleșiți de o povară emoțională prea mare, amorțim emoțional și ne plac gândurile negative, fiindcă așa măcar simțim ceva, fie și vinovăție, teamă sau silă de noi înșine. Mulți dintre noi nu conștientizăm că, prin asemenea gânduri, ne prelungim lupta lăuntrică, deși este adevărat că simțim ce gândim. Este vorba despre cum ne raportăm la noi înșine, despre așezarea noastră sufletească. Fiecare dintre noi întreținem un dialog lăuntric și adesea ne inducem sentimentul de rușine prin gânduri negative, fără să ne dăm seama. Ne retezăm elanul, ne criticăm și ne respingem”.

Gândurile ne influențează starea și comportamentul

Hotărârea de a nu mai cădea pradă gândurilor automate aduce în sufletul nostru trezvia, gândul bun și încrederea în purtarea de grijă a lui Dumnezeu. Specialiștii menționează că un om are aproximativ 16.000 de gânduri zilnic, iar această frenezie a gândurilor consumă multă energie și dăunător este faptul că multe dintre acestea sunt nefolositoare sau chiar distructive. De aceea este nevoie de mult timp, atenție și perseverență pentru a identifica gândurile negative și a le înlocui cu unele constructive, iar psihologii dau mărturie că efectele și beneficiile sunt impresionante. Exemplul monahilor, care aleg să trăiască în tăcere, rostind puține cuvinte, restrângându-se numai la termenii esențiali pentru comunicare și înțelegere într-o anumită situație, este elocvent pentru modul în care putem face liniște în mintea și sufletul nostru cu ajutorul gândului la Dumnezeu și al rugăciunii.

Ne-am obișnuit să vorbim mult, să râdem de anumite situații sau oameni, să facem glume neplăcute pe seama noastră sau a celor din jur fără a fi conștienți că fiecare gând și cuvânt este responsabil pentru comportamentul din viața noastră. Iar când mintea este copleșită de gânduri, e greu să avem claritate și fermitate în acțiuni. Pr. Joshua Makoul arată că mai întâi trebuie să fim atenți la gândurile distructive la adresa propriei persoane, de aceea e necesar să „învățăm să ne acordăm tratamentul pe care ar fi trebuit să-l primim de la bun început, doar că lucrurile au decurs altfel. Învățăm că nu ne putem aștepta ca oamenii să revină și să ne trateze diferit, să se ocupe ei de nevoile noastre nesatisfăcute. Trebuie să ne îngrijim singuri de acele nevoi, dăruindu-ne compasiunea, empatia, mila și încurajările pe care nu le-am primit până acum. Nu facem acest lucru din mândrie, ci pentru a ne vindeca, pentru a deveni cei care ar fi trebuit să fim dacă acele experiențe dureroase din trecut nu ar fi avut loc. Vom învăța rapid că unul dintre cei mai mari dușmani ai vindecării noastre este «abuzul» pe care îl facem cu noi înșine. Când conștientizăm răul care avea loc prin gândurile noastre automate, când vom înceta și vom începe să ne încurajăm în sensul bun, atunci vom putea vedea o transformare profundă”.

Dacă dorim să sporim binele în societatea în care trăim, este important să „facem curat” în gândurile și convingerile noastre în așa fel încât binele să înceapă să lucreze prin noi.