Hramul paraclisului din Reşedinţa Patriarhală ctitorit de Patriarhul României
Citeşte şi: Moment solemn la aniversarea întronizării Patriarhului României
Paraclisul „Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul, Arhiepiscopul Armeniei”, al Reşedinţei Patriarhale, şi-a sărbătorit astăzi, 30 septembrie 2021, hramul principal. Cu acest prilej, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, împreună cu Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, preoţi şi diaconi. În cadrul Sfintei Liturghii, la ectenia întreită, au fost rostite cereri şi rugăciuni de mulţumire pentru toată facerea de bine şi milostivirea revărsată de Dumnezeu asupra Preafericitului Părinte Daniel, care a sărbătorit, astăzi, 14 ani de la întronizarea ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
În cuvântul de învăţătură rostit după citirea Sfintei Evanghelii, Întâistătătorul Bisericii noastre a vorbit despre viaţa şi activitatea pastoral-misionară a Sfântului Ierarh Grigorie Luminătorul, Arhiepiscopul Armeniei, precum şi despre suferinţele Sfintelor Muceniţe Ripsimia şi Gaiani, care au pătimit pentru Hristos, împreună cu Sfântul Grigorie, în secolul al IV-lea. „Sfântul Grigorie, luminătorul Armeniei, s-a născut pe la anul 257 în Armenia Mare, într-o familie înrudită cu familia regală a Arsacizilor. Din cauza certurilor din familia regală, părinţii lui au fost ucişi, deoarece se creaseră mai multe grupări antagoniste, care luptau între ele. Copilul Grigorie a scăpat însă cu viaţă şi s-a refugiat în Cezareea Capadociei. Acolo a crescut şi a fost botezat creştin. După ce a devenit matur s-a căsătorit cu o fată tot de neam armean pe care o chema Miriam sau Maria şi au avut doi fii: Vartanis şi Aristaches. Cei doi părinţi i-au crescut pe fiii lor până când aceştia au devenit oameni maturi. Atunci, Grigorie şi soţia sa Miriam au hotărât să devină monahi şi au mers într-o mănăstire din Capadocia. După o vreme însă, Grigorie a dorit foarte mult să binevestească Evanghelia Mântuitorului Iisus Hristos la neamul său, în Armenia. De aceea, a plecat acolo şi Îl propovăduia pe Hristos”, a spus Preafericirea Sa.
În continuare, Părintele Patriarh Daniel a precizat că, în Armenia, Sfântul Grigorie Luminătorul a întâmpinat ura şi mânia regelui Tiridate al III-lea (283-330), care păgân fiind, nu-i suporta pe cei care credeau în Hristos: „Tiridate al III-lea l-a aruncat pe Grigorie într-o groapă cu animale sălbatice şi târâtoare veninoase. Acolo a stat 14 ani şi Dumnezeu l-a ferit de acele animale sălbatice şi de târâtoarele veninoase, pentru că el era foarte credincios. A fost hrănit pe ascuns de o femeie în vârstă şi împreună cu el au mai suferit şi alţi creştini: 70 de bărbaţi şi 32 de femei, care până la urmă au devenit mucenici. După o vreme, regele armean Tiridate al III-lea s-a îmbolnăvit foarte grav şi văzând că nu găseşte vindecare, a apelat la Grigorie. Iar el rugându-se pentru sănătatea regelui, acela s-a făcut sănătos. Atunci el a înţeles că Hristos este vindecătorul său şi s-a convertit la creştinism botezându-se. A dat libertate creştinilor, astfel încât era favorabil lor. De aceea, Sfântul Grigorie a fost trimis la Sfântul Leontie, care era Arhiepiscopul Cezareei Capadociei, iar acela l-a hirotonit arhiepiscop pe Grigorie. Iar el, întorcându-se în Armenia, a hirotonit o mulţime de preoţi şi a început să convertească poporul la creştinism, astfel încât întreg poporul s-a convertit”. Preafericirea Sa a explicat că Sfântul Grigorie se numeşte „Luminătorul”, întrucât el a fost încreştinătorul sau botezătorul întregului popor armean: „Sfântul Grigorie a participat la Sinodul I Ecumenic din anul 325 şi este al 36-lea episcop care a semnat pe lista celor 318 Părinţi de la Niceea. El a iniţiat alcătuirea alfabetului armean, care apoi a fost desăvârşit de învăţatul Mesrop (...). Astăzi, mâna dreaptă a Sfântului Grigorie Luminătorul se află în Armenia, iar capul şi mâna stângă se află în Marea Lavră din Sfântul Munte Athos. De asemenea, o parte din moaştele sale se află în Italia, în oraşul Napoli”.
La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a primit două coşuri cu flori: din partea Preasfinţitului Părinte Timotei Prahoveanul şi din partea ostenitorilor Reședinței Patriarhale. Pe lângă Sfântul Grigorie Luminătorul, paraclisul aflat la ultimul etaj al turnului de pe latura de nord-vest a Reședinței Patriarhale îi mai are ca ocrotitori pe Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul şi pe Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul.