Cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului, în perioada 27 noiembrie - 2 decembrie 2026, Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Gherontissa”, de la Mănăstirea Pantocrator din Sfântul Munte Athos, va fi adusă în pelerinaj la Mănăstirea Pantocrator din localitatea Drăgănești-Vlașca, județul Teleorman. Pe parcursul celor șase zile, credincioșii vor avea posibilitatea să se închine cinstitului odor, așezământul monahal urmând să fie deschis zilnic, între orele 7:00 și 1:00, pentru a facilita participarea pelerinilor la acest moment de rugăciune și binecuvântare.
Binecuvântarea Maicii Domnului la Mănăstirea Radu Vodă
Și la Mănăstirea Radu Vodă din Capitală, credincioșii bucureșteni au primit vineri binecuvântarea apei sfințite de praznicul Izvorului Tămăduirii. Sfânta Liturghie și slujba de Sfințire a apei potrivit rânduielii din Vinerea Luminată au fost oficiate de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, alături de care s-au rugat slujitorii obștii monahale.
În cuvântul de învățătură rostit, Preasfinția Sa a evidențiat mai întâi sensurile duhovnicești ale pasajului evanghelic al zilei (Ioan 2, 12-22): „Părinții Bisericii au așezat demult acest fragment din Evanghelia după Ioan pentru a ne aduce mereu aminte, după cum s-a afirmat, începând cu veacul al 5-lea, că Maica Domnului este biserică sfințită și rai cuvântător, templu care L-a purtat pe Cel care le-a făcut pe toate, că Maica Domnului este icoana Bisericii, fiind pictată încă din primele veacuri în Sfântul Altar, în locul unde se săvârșește mereu Sfânta Liturghie”.
În continuare, ierarhul a prezentat evenimentul prin care izvorul cu apă tămăduitoare a fost descoperit de Maica Domnului acum aproximativ 1.550 de ani: „Cu puțin timp înainte de moartea vestitului general bizantin Marcian, din anul 457, în apropiere de Constantinopol, un tânăr se plimba pe cărările pădurii de acolo. Acesta a întâlnit un orb care i-a cerut apă. Neavând nimic asupra lui, a încercat să caute un izvor în pădure și a auzit un glas care i-a spus să meargă mai adânc fiindcă acolo va găsi un izvor din care îl va putea adăpa pe orb și cu apa căruia va trebui să îi spele ochii. După atingerea apei din izvorul respectiv, după glasul neașteptat al celei care era acolo prezentă printr-o parthenofanie, cum au fost multe în perioada respectivă, tânărul Leon l-a vindecat pe orbul respectiv și a însemnat locul unde, îndată după accederea lui pe tronul imperial, a construit o biserică. Din anul 457 până la căderea Constantinopolului, în 1453, biserica a fost refăcută de câteva ori, pentru că au urmat în zonă foarte multe incursiuni militare, dar biserica a rămas mereu în picioare. (...) La demisolul bisericii se află vestitul izvor către care își îndreaptă pașii mulți pelerini, unii dintre ei provenind și din țara noastră”.
În continuare, soborul condus de ierarh a săvârșit slujba Sfințirii mici a apei după rânduiala din Vinerea Luminată, cu această agheasmă fiind apoi stropiți credincioșii.



.jpg)
