Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Cinstirea Izvorului Tămăduirilor Maicii Domnului pe Colina Bucuriei

Cinstirea Izvorului Tămăduirilor Maicii Domnului pe Colina Bucuriei

Galerie foto (43) Galerie foto (43) Știri
Un articol de: Diac. Vasile Robert Nechifor - 25 Aprilie 2025

Biserica noastră a sărbătorit în Vinerea Luminată, 25 aprilie, Izvorul Tămăduirii, praznic ce a­min­tește de minunile săvârșite la o apă vindecătoare din Constantinopol descoperită de Maica Domnului. În aceeași zi, s-au împlinit și 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române. Preasfin­țitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, a săvârșit la Altarul de vară al Catedralei Patriarhale din București Sfânta Liturghie și Sfințirea mică a apei după rânduiala din Săptămâna Luminată.

În salba de sărbători pascale, Izvorul Tămăduirii este cinstit anual, în Vinerea Luminată, de numeroși credincioși ortodocși, care aduc preacinstire Maicii Domnului pentru darurile bogate de vindecări ce le revarsă asupra poporului binecredincios. În această zi se face și Sfințirea mică a apei, ca semn al binecuvântării lui Dumnezeu și întru amintirea tămăduirilor săvârșite la izvorul minunat descoperit de Născătoarea de Dumnezeu.

La Altarul de vară al Catedralei Patriarhale, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai sfântului lăcaș de pe Colina Bucuriei.

După citirea Sfintei Evanghelii, Preasfinția Sa a rostit un cuvânt de învățătură în care a vorbit mai întâi despre istoria acestei sărbători.

„Cinstirea în prima vineri după Sfintele Paști a acestei sărbători închinate puterii Maicii Domnului de a vindeca bolile nu este întâmplătoare. Într-o altă zi de vineri, în Săptămâna Sfintelor Pătimiri, Maica Domnului a stat lângă crucea Fiului ei, Hristos Domnul. În icoana ortodoxă a Răstignirii Mântuitorului Hristos, Maica Domnului este reprezentată sub coasta Lui, de unde curge sânge și apă, cele două elemente euharistice. Sângele simbolizează Sfânta Împărtășanie, iar apa simbolizează Botezul. Doar prin aceste două Sfinte Taine noi devenim cu adevărat fii ai Bisericii, iar Maica Domnului este icoana Bisericii. În Vinerea Izvorului Tămăduirii, Maica Domnului simbolizează harul vindecător al lui Dumnezeu. Ea este acum imaginea Bisericii, locul unde lucrează acest har vindecător al Domnului Hristos Cel înviat din morți. De aceea, Fecioara Maria este cinstită în chip deosebit drept cea care face minuni prin mijlocirea și rugăciunile ei către Fiul ei Cel înviat, Adevărat Izvor al Tămăduirii, Hristos Domnul, întrucât ea L-a născut cu trup”, a afirmat Episcopul-vicar patriarhal.

De asemenea, ierarhul a vorbit și despre evenimentul istoric, împlinirea a 140 de ani de autocefalie, amintind despre semnificația acestui act pentru Biserica Ortodoxă Română.

„Astăzi, la 25 aprilie 2025, Biserica Ortodoxă Română împlinește 140 de ani de la recunoașterea ei ca Biserică autocefală. Demersurile pentru recunoașterea autocefaliei au pornit îndată după înfăptuirea Unirii Principatelor Române din anul 1859, care a făcut necesară și organizarea Bisericii noastre în concordanță cu noua situație politică considerabil crescută a României moderne. Acest demers al Bisericii a fost susținut cu multă stăruință mai ales de Mitropoliții Primați Nifon Rusailă și Calinic Miclescu, idealul fiind îmbrățișat cu multă căldură și de politicienii români din acea vreme. După proclamarea Indepen­denței de stat a României în 1877, autoritatea și prestigiul țării noastre au crescut în ansamblul statelor europene și odată cu acestea au sporit și autoritatea și prestigiul Bisericii Ortodoxe Române, încât era necesară și recunoașterea formală a autocefaliei sale. După ani întregi de tergiversări, Patriarhia Ecumenică, prin Patriarhul Ecumenic Ioachim IV, a trimis la București, în data de 25 aprilie 1885, Tomosul de recu­noaș­tere a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române. Autocefalia a fost pasul ultim necesar și hotărâtor pentru ridicarea Bisericii noastre la rangul de Patriarhie, după constituirea statului național unitar în 1918. Autocefalia este nota constantă a Ortodoxiei. (...) Deși sunt libere din punctul de vedere al vieții bisericești, Bisericile autocefale nu sunt independente precum statele suverane care pot schimba regimul socio-politic sau Constituția lor. Îndatorirea fiecărei Biserici autocefale este păstrarea unității de credință, viață sacramentală și structură canonică cu toate celelalte Biserici Ortodoxe în spiritul tradiției apostolice și patristice a Bisericii nedespărțite a lui Hristos Domnul”, a afirmat Prea­sfinția Sa.

 

La finalul Sfintei Liturghii, ierarhul a oficiat Agheasma mică, fiind sfințită apa din șase vase a câte 500 de litri fiecare, credincioșii prezenți fiind stropiți cu această apă sfințită.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române.