Hristos este ascuns în poruncile Sale

Sfântul Ciprian, Despre rugăciunea domnească, XXVII, în Părinți și Scriitori Bisericești (1981), vol. 3, pp. 480-481

„Când Cuvântul lui Dumnezeu, adică Domnul nostru Iisus Hristos, a venit pentru toți și, adunând la un loc deopotrivă pe toți, învățați și neînvățați, de ambele sexe și de orice vârstă, le-a spus învățăturile mântuirii, a făcut un tot unitar și succint al învățăturilor Sale, pentru ca să nu încarce memoria celor ce-și însușesc învățătura cerească, ci pentru ca ei să prindă repede ce e necesar din domeniul credinței. Astfel, pe când arăta ce e viața eternă, a exprimat foarte pe scurt sfințenia vieții zicând: Aceasta este viața veșnică, ca să Te cunoască pe Tine ca singurul și adevăratul Dumnezeu și pe Iisus Hristos pe care L-ai trimis (Ioan 17, 3). De asemenea, pe când dădea pe scurt primele și cele mai însemnate învățături despre lege și despre profeți, a zis: Ascultă, Israel: Domnul Dumnezeul tău este Domnul singur și: Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din tot sufletul tău și din toată puterea ta. Aceasta e prima poruncă; iar a doua este următoarea acesteia: Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți. Aceste două porunci sintetizează toată legea și prorocii (Marcu 12, 29-31) și, de asemenea: Binele pe care voiți să vi-l facă oamenii faceți-l și voi lor, căci aceasta este legea și prorocii (Matei 7, 12).”

Sfântul Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, Ep. 9, în Părinți și Scriitori Bisericești (1990), vol. 81, p. 60

„Căci scopul Dătătorului poruncilor a fost să elibereze pe om de lume și de fire.”

(Cuvânt patristic, Pr. Narcis Stupcanu)