Incontinenţa urinară trebuie diagnosticată corect

Un articol de: Mariana Bahcevan - 03 Iunie 2016

Incontinenţa urinară la copii este o afecţiune care poate fi tratată dacă este corect diagnosticată, susţine dr. Beatrice Bunea, chirurg pediatru la Spitalul „Marie Curie”. „Am făcut nişte studii la Sibiu, Moreni şi la Târgu Mureş și în jur de 10% din copii au probleme cu incontinenţa urinară. Un număr destul de mare...”, a declarat medicul Bunea în cadrul unei conferinţe de presă. Cauzele acestei afecţiuni sunt, în principal, tulburările la nivelul vezicii urinare, determinate de leziuni la nivelul coloanei vertebrale, adaugă dr. Beatrice Bunea: „Unele leziuni sunt evidente, sunt leziuni mari şi atunci se văd, altele precum spina bifidă ocultă (o malformație congenitală a coloanei vertebrale - n.r.) nu se văd. Neurologic şi malformativ copilul nu are absolut nimic, dar în timp are tulburări de dinamică. Unii fac pipi foarte des, noaptea nu se mai pot ţine. De cele mai multe ori familia îl ceartă, îi reproşează de ce bea lichide, iar partea de urgenţă diurnă e trecută cu vederea. Faptul că are nevoie la toaletă, la o jumătate de oră sau la 45 de minute, și de multe ori se găsesc scuze de genul a băut apă sau aşa e el, face ca la adolescență copilul să se confrunte cu această problemă ce poate fi tratată, dacă este corect diagnosticată”, a afirmat medicul.

Pe de altă parte, dr. Mihaela Bălgrădean a punctat că funcţia renală la copil, în momentul în care începe să fie afectată, nu se mai reface. „Nefronii nu sunt celule care se refac în timp, nefronii se distrug şi se ajunge la sechele renale şi la ceea ce noi numim cicatrice renale, cauzate de infecţiile de tract urinar. Până la urmă, boala renală cronică este consecinţa sau una dintre consecinţele tulburărilor de continenţă vezicală. La boala cronică de rinichi nu avem decât două posibilităţi, care se leagă de procedurile de dializă şi de transplant renal”, a spus dr. Bălgrădean. „Dacă există o tulburare de acest gen trebuie să te adresezi medicului, altfel aceşti copii sunt daţi afară din grupurile de joacă, din grupurile unde învaţă. Părinţii îi pedepsesc, neştiind că se poate corecta, iar faptul că un copil scapă urină nu e pentru că este răuvoitor, ci pentru că are o disfuncţie”, a concluzionat prof. dr. Sebastian Ionescu.