Ion Diaconescu cere despăgubiri pentru anii petrecuţi în închisorile comuniste

Fostul preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc, Ion Diaconescu, a dat în judecată statul român şi solicită daune de 18 milioane de euro pentru traumele suferite în timpul detenţiei politice din închisorile comuniste

Fostul preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc, Ion Diaconescu, a solicitat instanţei să constate caracterul politic al condamnării suferite în baza sentinţei Tribunalului Militar Bucureşti din 28 februarie 1948, când fostul preşedinte al PNŢ a primit o pedeapsă de 15 ani de muncă silnică, 5 ani degradare civică şi confiscarea totală a averii. Potrivit cotidianului „România Liberă“, fruntaşul ţărănist le mai solicită magistraţilor să constate şi caracterul politic al acţiunii prin care Securitatea i-a stabilit domiciliul obligatoriu în comuna Valea Călmăţui, din Brăila, între decembrie 1962 şi aprilie 1964. Pentru acest ultim episod, Ion Diaconescu solicită statului român o despăgubire de 170 mii de euro, iar prima înfăţişare în acest proces a fost fixată pentru 19 martie. Liderul ţărănist este reprezentat în procesul intentat statului de fostul premier şi preşedinte al PNŢCD, Victor Ciorbea, cel care a şi înregistrat acţiunea la Tribunalul Bucureşti. Ion Diaconescu a declarat, joi, pentru Mediafax, ca, în cazul în care va obţine despăgubirile solicitate, va dona partidului cea mai mare parte a banilor. „Sunt bolnav şi bătrân (93 de ani - n.r.), suferind şi nu mai sunt la curent cu legislaţia. Majoritatea banilor vor merge la partid, ce să mai fac eu cu ei?“, a spus Ion Diaconescu. Până în prezent, acţiuni similare deschise contra statului român de alţi foşti deţinuţi politici, precum Vasile Paraschiv, sau Viorel Chirilă, care au cerut despăgubiri în valoare de 1 milion de euro, respectiv 3,5 milioane de dolari, au fost pierdute. În schimb, Înalta Curte de Casaţie si Justitie a decis, în noiembrie 2009, că statul trebuie să-i plătească unui alt fost deţinut politic, timişoreanul Vasile Cosma, 1,5 milioane de lei (aproximativ 357 mii de euro). 15 ani de temniţă, bătăi sistematice şi înfometare Calvarul liderului ţărănist a început efectiv în urmă cu aproape 63 de ani, când, pe 5 decembrie 1947, a fost arestat în baza unui mandat emis de Ministerul de Interne - Direcţia Anchete Penale, fiind acuzat că, în calitate de membru în Biroul de conducere pe ţară al Organizaţiei de Tineret a Partidului Naţional Ţărănesc, a desfăşurat „activităţi ostile regimului totalitarist bolşevico-comunist instaurat pe 6 martie 1945, acţiuni ce vizau decredibilizarea şi răsturnarea acestuia“. Ion Diaconescu a părăsit închisoarea abia 15 ani mai târziu, pe 30 noiembrie 1962. Fostul lider ţărănist descrie că, în timpul anchetei care a urmat arestării sale, pe lângă bătăile sistematice şi alte torturi, una dintre cele mai crunte experienţe prin care a trecut a fost cea a înfometării. După finalizarea procesului, Ion Diaconescu şi lotul care a fost arestat odată cu el au fost transportaţi la Jilava, apoi în vestita închisoare comunistă de la Aiud, închisoarea de la Râmnic şi, apoi, în mina de plumb de la Baia Sprie. Cine poate beneficia de aceste despăgubiri În iunie 2009, Parlamentul a adoptat Legea nr. 221 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Pe baza acestei legi, foştii condamnaţi politic şi deportaţi „pot solicita instanţei de judecată să constate caracterul politic al condamnării lor“. Cererea este imprescriptibilă, fiind scutită de taxa de timbru, iar competenţa de soluţionare aparţine Tribunalului, secţia civilă, în circumscripţia căruia domiciliază persoana interesată. Cererea se judecă în contradictoriu cu statul, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice. Ea poate fi făcută în nume propriu sau, după decesul persoanei îndreptăţite, de soţul sau descendenţii acesteia până la gradul al II-lea inclusiv. Instanţa este obligată să le acorde despăgubiri materiale pentru bunurile confiscate, dar şi pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare. La stabilirea cuantumului despăgubirilor se va ţine seama şi de măsurile reparatorii deja acordate persoanelor în cauză în temeiul Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată după 6 martie 1945, precum şi pentru cele deportate în străinătate şi pentru prizonieri.