Israel şi Siria negociază dur o pace istorică

▲ Duşmanii istorici din Orientul Mijlociu discută despre pacificarea regiunii ▲ Poziţia Israelului este slăbită însă de scandalul de corupţie al premierului Olmert ▲ Siria ar trebui să renunţe la amicii islamişti, pentru a primi înapoi platoul Golan ▲

Presiunile internaţionale şi nevoia de a detensiona situaţia în regiune forţează Israelul şi Siria să poarte discuţii pentru un acord în regiune. Situaţia este însă deosebit de complexă în zonă, ambele părţi punând condiţii greu de acceptat de către partea opusă. Siria nu renunţă la Iran Siria a respins solicitarea Israelului ca Damascul să întrerupă legăturile cu Iranul şi cu grupurile militante arabe, ca o condiţie pentru încheierea unui acord de pace. Anunţul guvernului de la Damasc intervine în contextul în care mişcarea Hamas, aliatul Siriei, şi-a exprimat îndoiala că guvernul israelian ar fi capabil să negocieze un acord de pace, din cauza slăbiciunii premierului Ehud Olmert. Negocierile dintre Israel şi Siria, reluate după 8 ani de întrerupere, par a fi marcate de la început de serioase dificultăţi. Ministrul israelian de Externe, Tzipi Livni, a subliniat că Siria va trebui să nu mai acorde susţinere grupurilor Hamas şi Hezbollah şi să rupă legăturile cu Iranul, pentru ca un acord de pace să poată fi încheiat. Totuşi, astfel de pretenţii par neacceptabile pentru Damasc. În plus, ancheta efectuată în Israel pentru a determina dacă premierul Olmert este sau nu implicat într-un caz de corupţie face ca abilitatea sa de a încheia, până la sfârşitul anului, un acord de pace cu Palestina sau de a continua discuţiile cu Siria, să fie pusă sub semnul întrebării. Referendum pentru pace În vreme ce puterea de la Ierusalim încearcă să găsească un acord convenabil cu Damascul, Tzachi Hanegbi, membru al Partidului Kadima şi preşedinte al Comisiei parlamentare pentru afaceri externe şi apărare, a solicitat sâmbătă organizarea de noi alegeri în Israel, pentru votarea oricărui acord de pace încheiat între Siria şi Israel. Hanegbi a subliniat, în acelaşi timp, necesitatea ca Siria să întrerupă legăturile cu Iranul şi cu grupurile militante. „Este de înţeles că Siria vrea să aibă Înălţimile Golan, iar Israelul doreşte dezasocierea Siriei de Hamas, Hezbollah şi Iran. Este o linie roşie pentru a ne asigura securitatea şi a preveni un atac-surpriză“, a adăugat Tzachi Hanegbi. Armata se poate lipsi de Golan Această opinie este împărtăşită şi de liderii militari de la Ierusalim. „Israelul se poate descurca fără platoul Golan“, a apreciat ieri fostul şef de Stat Major de la Tel Aviv, Dan Haloutz, la câteva zile după reluarea contactelor dintre cele două ţări. „Pentru o pace reală, trebuie să fim gata să plătim un preţ real, pentru că, dacă nu facem acest lucru, totul va fi pierdere de timp“, a adăugat fostul şef de Stat Major. Israelul a ocupat platoul Golan în 1967 şi mulţi israelieni îl percep ca pe o importantă zonă-tampon. Astăzi pe Înălţimile Golan locuiesc circa 18.000 de israelieni, care trăiesc din vinificaţie şi turism. Siria solicită restituirea în întregime a acestei regiuni strategice, unde se află Lacul Tiberiada, principala rezervă de apă dulce a Israelului.