Jurnalism misionar în lumina Sfintei Treimi

În fiecare an, sărbătoarea Sfintei Treimi este momentul în care jurnaliştii şi angajaţii Centrului de Presă Basilica al Patriarhiei Române evadează puţin din ritmul trepidant al vieţii de comunicator pentru a sorbi împreună un strop de comuniune în Catedrala patriarhală, unde îşi umplu din nou candelele inimilor de lumina rugăciunii, lumină pe care o împrăştie în casele românilor de aproape cinci ani. Despre misiunea Centrului de Presă şi despre proiectele sale de viitor ne-a vorbit părintele consilier patriarhal Nicolae Dascălu, directorul coordonator al Centrului de Presă Basilica al Patriarhiei Române.

Părinte consilier, care este rolul Centrului de Presă Basilica în societatea contemporană?

Centrul de Presă Basilica are drept vocaţie promovarea valorilor creştin-ortodoxe prin intermediul mijloacelor moderne de comunicare. Aşadar, în calitatea sa de instituţie media care funcţionează sub directa îndrumare a Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, Centrul de Presă Basilica se dezvoltă organic, în interiorul corpului eclezial, prin îmbinarea dintre tradiţie şi înnoire, corelându-şi activitatea specifică, îndreptată către societate, în armonie cu duhul vieţii bisericeşti. Ca prelungire în lume a experienţei ecleziale, instituţia noastră lucrează la stabilirea unor conexiuni spirituale de durată între viaţa liturgică şi contextul social-cultural în care trăiesc oamenii din zilele noastre, într-o societate românească integrată în Europa, cu o majoritate ortodoxă covârşitoare (87%, conform statisticilor). Structura cvintuplă a CPB arată, de fapt, paradigma noastră de funcţionare. Degetele de la mâini se deosebesc unele de altele, însă îşi coordonează unitar mişcările pentru activităţile de fiecare zi. Şi cea mai sublimă mişcare a degetelor mâinii se vede în semnul de binecuvântare al sfinţiţilor slujitori. Tot aşa, componentele CPB au propria lor autonomie editorială, dar rămân îngemănate prin slujirea lor misionară comună şi îşi împlinesc lucrarea atunci când publicul primeşte, prin intermediul lor, binecuvântarea Bisericii.

Orice instituţie media trebuie să-şi regândească permanent viziunea editorială şi organizaţională în funcţie de dinamismul schimbărilor sociale. Care ar fi principalele direcţii de dezvoltare ale Centrului de Presă al Patriarhiei Române?

Centrul de Presă Basilica este, dintr-odată, o instituţie bisericească, dar şi o instituţie media care trebuie să răspundă provocărilor timpului nostru prin mărturie creştină şi profesionalism, astfel încât să nu neglijeze aspecte care preocupă managementul oricărei instituţii media: fidelizarea publicului dobândit, dorinţa de a lărgi cât mai mult cercul audienţei, stabilirea unui flux bidirecţional între polii comunicării (emiţător şi receptor), asigurarea unor surse constante de finanţare pentru retehnologizare periodică şi dezvoltare. Prin urmare, direcţiile generale de dezvoltare a activităţilor CPB se subordonează coordonatelor prioritare din orice instituţie media, cu respectarea dimensiunilor specifice, de format şi infrastructură: strategiile (liniile) editoriale; resursele umane; resursele şi mijloacele economico-financiare. Din practică se constată că toate acestea trebuie avute în vedere, iar minimalizarea uneia sau alteia dintre ele poate provoca perturbaţii şi în buna rânduială a celorlalte două.

Care sunt principiile pe care se fundamentează strategia editorială?

În privinţa liniilor editoriale generale ale tuturor componentelor Centrului de Presă, noi avem ca fundamente principiile formulate în Statutul de organizare şi funcţionare, elaborat şi aprobat de conducerea superioară bisericească în anul 2008. De asemenea, există un proces dinamic de adaptare la exigenţele misionare ale Bisericii dintr-o anumită perioadă de timp şi pentru contexte geografice, culturale şi sociale deosebite.

Formatul mediatic pe care îl promovăm cu consecvenţă este, fireşte, unul tematic religios, însă există întotdeauna o flexibilitate editorială dată nu numai de căutări, ci şi de dorinţa de a fi mereu aproape de publicul nostru. Astfel, postul de Radio Trinitas preia unele accente din formatul radiourilor generaliste (mai ales prin programele de ştiri), Televiziunea Trinitas şi Agenţia de ştiri Basilica acordă un spaţiu major tematicii religioase, cu tendinţa de a se încadra în categoria posturilor "de nişă", iar publicaţiile "Lumina" s-au constituit ca punte de împreună-lucrare între cler şi laicat, proiectele editoriale fiind structurate pe direcţia presei "de frontieră", prin interpretarea faptelor şi a evenimentelor în cheie spirituală şi prin preocuparea de a promova modele şi de a cultiva speranţa, iubirea şi solidaritatea între oameni. Periodic, la evaluarea activităţilor componentelor CPB, sunt luate în considerare două aspecte principale: în primul rând, legătura cu ierarhia bisericească, pentru întărirea rolului misionar al CPB şi o mai bună cooperare cu instituţiile bisericeşti (educative, culturale, social-caritative); şi, în al doilea rând, analiza feed-back-ului primit de public în vederea receptării unor comentarii, observaţii şi sugestii. Ce mijloace şi metode sunt folosite pentru evaluarea nevoilor audienţei?

Presa pe care dorim să o cultivăm este una de responsabilitate bisericească şi, în aceeaşi măsură, de responsabilitate socială. De aceea, pentru a evalua cât mai obiectiv şi mai constructiv nevoile audienţei, utilizăm mai multe mijloace şi metode, dintre care menţionez aici: convorbiri cu preoţii de parohie, cu monahi şi mireni din diferite regiuni ale ţării, privind eficacitatea actului mediatic concret în slujirea pastoral-misionară; creşterea gradului de interactivitate cu publicul şi analiza comentariilor la articole şi emisiuni, transmise prin reţeaua Internet, nu numai când acestea sunt elogioase, dar şi atunci când conţin observaţii critice; efectuarea unor sondaje de opinie şi studii de piaţă privind aşteptările publicului. Toate acestea contribuie la o evaluare cât mai apropiată de realitate a activităţii componentelor CPB, ne stimulează creativitatea şi ne îndeamnă la găsirea unor noi formule de exprimare jurnalistică, iar, pe termen lung, la regândirea strategiilor editoriale.

Prin ce se diferenţiază munca unui jurnalist bisericesc de cea a unui jurnalist din presa laică?

Profilul psihosocial al jurnalistului, în general, cuprinde o activitate complexă, desfăşurată sub presiunea timpului şi cu o agendă cotidiană variabilă. Deşi ocupă un loc bine definit în cadrul instituţiei de presă, jurnalistul nu este doar un simplu executant, beneficiind de un spaţiu privilegiat al libertăţii de exprimare. De el depinde reuşita lucrării sale, de modul cum împleteşte cultura cu sensibilitatea spirituală, smerenia cu îndrăzneala de a studia cauzele şi consecinţele anumitor evenimente sau comportamente, deontologia şi emoţia participării, în direct, la decizii istorice sau la fapte care nu ies din sfera vieţii obişnuite. În alcătuirea resurselor umane de la Centrul de Presă Basilica avem deja o generaţie de jurnalişti cu experienţă, care constituie temelia cea mai de preţ a instituţiei. Prin munca acestora, publicul nostru beneficiază de produse mediatice de calitate. În acelaşi timp, ei sunt modele şi stimuli pentru tânăra generaţie, ştiind că jurnalismul este o profesie dinamică, deschisă mereu către nou, dar şi cu câteva deprinderi ale "meşteşugului gazetăresc" ce trebuie însuşite şi puse în lucrare. Există, aşadar, o ucenicie "naturală" în echipele de jurnalişti, prin care, în mod colegial şi prietenesc, se stabileşte un raport informal între "maestru" şi "discipol", benefic pentru ambele părţi, folositor instituţiei de presă.