Locul natal și admirabila lecție de recunoștință
În ajunul sărbătorii Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul din anul mântuirii 2022, la Biblioteca Municipală „Eugen Lovinescu” din Fălticeni, clădire cu istorie îndelungată și tradiție prolifică, de înaltă ținută, ce‑a aparținut boierului Alexandru Cantacuzino‑Pașcanu, sediu din anii ’30 ai veacului trecut al Muzeului urbei, s‑a desfășurat un eveniment care poate constitui o exemplară lecție de recunoștință pentru mulți dintre noi.
Nu este singurul episod de acest fel din istoria așezării, întrucât Fălticenii au mai avut parte de astfel de evenimente în trecutul său prodigios. E drept, cele mai multe s‑au petrecut cu mulți ai în urmă, în alte condiții și cu alte personagii.
Indisolubil legată de cultura și istoria Fălticenilor, familia Lovineștilor (Eugen, Profira, Monica, Vasile‑Lala, Horia, Anton Holban) a fost protagonista unor mărinimoase gesturi de recunoștință pentru tărâmul obârșiei și alcătuirii spirituale. Eugen Lovinescu a donat Muzeului Fălticenilor, ctitorului acestuia, profesorul Vasile Ciurea, manuscrisele unora dintre cărțile scrise la Fălticeni, între care romanele „Mite” și „Bălăuca”. Aceluiași Așezământ muzeistic „Nicolae Gane” i‑a dăruit opera sa completă, manuscrise, corespondența, mai ales cea cu junimiști, în care figurează și prețioase scrisori de la Ion Creangă și un portret al său în mărime naturală. Și Sadoveanu a îmbogățit patrimoniul Muzeului fălticenean cu unele dintre manuscrisele sale. Peste ani, doi dintre reprezentanții constelației Lovinescu, Vasile (Lala) și Horia, doi fălticeneni de excepție, pe care i‑am întâlnit, pe cel dintâi admirându‑l de aproape, au donat Primăriei orașului casa părintească, un veritabil conac de altădată, situată pe strada Sucevei, pentru a se organiza aici Galeria oamenilor de seamă ai Fălticenilor.
Același gest de recunoștință față de locul natal l‑a făcut și celebrul sculptor Ion Irimescu. Cea mai mare parte a operei sale se află la Fălticeni, în cel mai mare muzeu de autor în sculptură al țării noastre din Palatul lui Alecu Botez Forăscu, fosta Prefectură a județului Baia. A fost un proiect la care a ostenit dinainte de 1989, inaugurat în 1975. Spre finalul vieții, marele sculptor s‑a stabilit la Fălticeni, unde a trecut la cele veșnice, având venerabila vârstă de peste 102 ani.
Exemplul lor este remarcabil și admirabil.
Lor li se adaugă alți fălticeneni, care din darurile primite de la Dumnezeu au renovat ori ctitorit sfinte lăcașuri, cunună a acestui ținut. Despre astfel de dăruitori, deloc lipsiți de importanță, nu amintim însă acum, ci cugetul ni se îndreaptă cu pași sfioși către remarcabilul om de litere Grigore Ilisei.
Scriitorul Grigore Ilisei s‑a întors la Fălticeniul natal cu inima și desaga pline...
La invitația primarului urbei, Cătălin Coman, care i‑a pus la dispoziție una din încăperile din proaspăt restauratul edificiu al Bibliotecii Municipale, Grigore Ilisei, spre cinstirea memoriei regretatei sale soții, Ecaterina, a făcut acestui așezământ o însemnată danie spirituală, ce a intrat în patrimoniul Fălticenilor sub denumirea de Donația „Ecaterina și Grigore Ilisei”. Se recompune în acest spațiu deschis publicului din ziua de 19 iulie 2022, când s‑au pecetluit inaugurarea, universul de lectură, biblioteca și biroul de lucru al scriitorului, ceea ce se constituie ca ceva rarisim într‑o instituție de tezaurizare a culturii scrise. În cuprinsul său se regăsesc peste 3.000 de volume, lucrări de grafică, crochiuri ale familiei și casa părintească din Fălticeni, opere de artă semnate de Călin Alupi, Dan Hatmanu, Adrian Podoleanu.
Se alătură câteva piese de sculptură, statueta în bronz a Veronicăi Micle, creație a lui Richard Hette, fostul dascăl al Academiei de Arte Frumoase de la Iași, precum și bustul lui Nicolae Labiș, modelat de sculptorul ieșean Vladlen Babcinețchi, poetul pe care scriitorul Grigore Ilisei îl consideră spiritul său tutelar (amândoi născuți în același mitic ținut al Mălinilor); iar autorul antologicei poeme „Moartea căprioarei” fiind cel care l‑a ținut în brațe la botezul din casa parohială de la Văleni‑Stânișoara. Același artist a realizat și un basorelief în bronz cu chipurile celor doi donatori. Biblioteca și atelierul „meșterului faur” e întregit de fotografii cu personalități marcante ale culturii românești, documente inedite, epistole valoroase, manuscrise atât ale scriitorului Grigore Ilisei, cât și ale academicienilor Zoe Dumitrescu‑Bușulenga, Constantin Ciopraga, Grigore Vieru și ale altor figuri ilustre ale umanioarelor.
Unul dintre birourile sale, o piesă de mobilier din prima jumătate a veacului al XX‑lea, la care a scris nenumărate pagini, se află aici, împreună cu o mașină de scris, amintind de trecute vremuri, un aparat fotografic și alte obiecte ce populau ambianța de lucru a lui Grigore Ilisei.
Fotografiile expuse în sala care prezintă frânturi din viața rodnică a scriitorului Grigore Ilisei reprezintă importante momente ale vieții și devenirii sale, alături de familie, cunoscuți, prieteni, în momente de mare bucurie sufletească și realizări înalte, cum a fost conferirea Ordinului Crucea Patriarhală de către vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist, în anul 2003, la București, sau la diferite evenimente culturale, alături de Valeriu Anania, Zoe Dumitrescu‑Bușulenga, Ion Irimescu, Constantin Ciopraga, Ștefan Bănulescu, Grigore Vieru, D.R. Popescu și alții, cărturari și oameni de suflet, cărora Grigore Ilisei le‑a arătat întotdeauna darul prieteniei și al cinstirii virtuților lor.
După trecerea din această viață a soției sale, prof. Ecaterina Ilisei, prețios sfetnic, critic literar și inspirator al scriitorului, a dorit să facă gesturi excepționale, nu doar la Fălticeni, unde se și cuvenea să se întoarcă o parte dintre cărțile și manuscrisele sale, împreună cu fotografii prețioase și documente pe măsură.
La fel de impresionantă este donația pe care a oferit‑o Mănăstirii Frumoasa din Iași, la încheierea unui lung șantier de restaurare, prin prețioasele picturi dăruite acestei chinovii cu bogată istorie din cetatea celor șapte coline.
Sărbătoarea de la Fălticeni este o reală bucurie, dar și provocare, spre împlinirea binelui și exprimarea vădită a recunoștinței, pentru alții, care, având cărți, manuscrise ori alte lucruri de suflet, le‑ar putea oferi semenilor.
Adeseori se întâmplă ca mulțimea unor astfel de tezaure spirituale să nu mai intereseze pe rudenii sau cunoscuți, sau dacă sunt interesați, nu mai pot rândui lucrurile așa cum le organizează, de obicei, specialiștii cu trăiri pe măsură.
Sunt bucuros să primesc astfel de vești din orașul în care au odrăslit ori au trăit cărturari de renume, din stirpea marilor scriitori, cum au fost Lovineștii, Labiș, Sadoveanu, Creangă, Stino, Cazaban, Birlic și atâția alții, cărora se adaugă Grigore Ilisei, care și‑a revelat acum virtutea dăruirii unei părți din inima și agoniseala lui locului în care s‑a născut și s‑a format, până când a rezonat cu cetatea Iașilor, neuitând vreodată de Florența românilor, Fălticeni, mon amour, după cum l‑a numit într‑una dintre scrierile sale.
În popasul său la Fălticeni, Grigore Ilisei s‑a oprit, cum era firesc, și la mormântul preotului Ilie Ilisei, din cimitirul Oprișeni, unde se odihnesc mulți cărturari, profesori, scriitori și oameni de artă, între aceștia aflându‑se sculptorul Ion Irimescu, scriitorii Ion Dragoslav, V. Gh. Popa și alții.
În ziua pomenirii Sfântului Profet Ilie Tesviteanul, la Biserica Fălticenii Vechi, unde a slujit vreme de 30 de ani preotul Ilie Ilisei, s‑a rânduit un Parastas săvârșit de către un sobor de preoți, la inițiativa lăudabilă a misionarului paroh Gabriel Hlade, restaurator al bisericii intrate demult în istoria literaturii și a orașului Fălticeni, la care au participat enoriași mulți, parte dintre ei cunoscuți ai părintelui Ilie Ilisei, care s‑a mutat la cele veșnice în anul 1985.
Așa s‑a mai scris o pagină de istorie literară și bisericească în urbea de pe Șomuz, cu personaje care reprezintă repere ale credinței, trăirilor și culturii, modele din ale căror lecții prețioase trebuie să învățăm mereu.