Mai mult de jumătate dintre fumători vor să se lase de fumat

O treime dintre adolescenţii români sunt fumători, potrivit unui studiu al Centrului pentru Politici şi Servicii de Sănătate, care arată că cea mai mare prevalenţă a fumatului se întâlneşte la grupa de vârstă 15-24 de ani ▲ Aproape jumătate dintre fumători au încercat să se lase de fumat cel puţin o dată.

Studiul a fost prezentat marţi, cu ocazia lansării unei noi campanii de combatere a efectelor consumului de tutun care va avea loc în perioada 15 octombrie-20 noiembrie, în şase oraşe reprezentative din România: Bucureşti, Iaşi, Braşov, Constanţa, Timişoara şi Oradea.

Potrivit studiului realizat de Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate, cea mai mare prevalenţă a fumatului se întâlneşte la grupa de vârstă 15-24 de ani - şi anume 34,8% -, faţă de anul 2003, când prevalenţa cea mai mare era pentru grupele de vârstă 25-34 ani (39,9%). La celelalte categorii de vârstă valorile au fost asemănătoare, respectiv 32,9% pentru grupa 25-34 de ani şi 31% pentru intervalul 35-44 de ani. Aproape o treime din eşantionul analizat (30,0%) este reprezentat de persoane fumătoare, care în ultima lună au fumat zilnic sau ocazional. Referitor la statutul de fumător există şi o diferenţă de sexe - o treime (33,0%) dintre bărbaţii cu vârste cuprinse între 15 şi 59 de ani sunt fumători, în timp ce doar 27,1% dintre femeile din aceeaşi categorie de vârstă sunt fumătoare.

Prevalenţa fumătorilor este mai mare la grupele de vârstă tinără. Faţă de alte studii anterioare (CAPCTR 2003) se remarcă o uşoară creştere a valorilor prevalenţei fumatului la grupa de vârstă 15-25 de ani de la 34,5% la 34,8%. La celelalte categorii de vârstă, procentele au rămas neschimbate - cum ar fi 39,9 % la grupa de vârstă 25-34.

Procentul de fumători este mai mare în rândul persoanelor cu studii medii (33,7%) şi în rândul persoanelor ocupate (32,5%). Din totalul fumătorilor, 12,1% au început să fumeze înainte de vârsta de 15 ani (faţă de 13,9% în 2003 - CAPCTR), în timp ce jumătate dintre aceştia (48,9%) au început să fumeze înaintea vârstei de 19 ani. Mai mult de jumătate dintre bărbaţi (56,7%) au început să fumeze înainte de vârsta de 18 ani, în timp ce procentul femeilor care fumează de la aceleaşi vârste este de 39,3%. Probabilitatea cumulativă de a iniţia fumatul sub vârsta de 15 ani a fost de 12,8% pentru femei şi de 20,2% pentru bărbaţi, se mai precizează în studiu.

Cea mai mare parte a fumătorilor (61,6%) fumează între 10 şi 20 de ţigări pe zi. Procentul este mai ridicat în cazul bărbaţilor (63,1%) decât al femeilor (59,8%).

Din totatul fumătorilor, mai mult de jumătate (58 %) au declarat că doresc să se lase de fumat (59,1% dintre bărbaţi şi 56,7% dintre femei). De asemenea, aproape jumătate dintre fumători au încercat să se lase de fumat cel puţin o dată.

Majoritatea persoanelor intervievate recunosc faptul că fumul de ţigară poate fi dăunător sănătăţii, indiferent dacă persoana expusă este fumătoare sau nu. Majoritatea fumătorilor este conştientă de faptul că fumul provenit de la ţigările pe care aceştia le fumează este periculos pentru persoanele nefumătoare din jurul lor, iar 86,8% consideră că fumul de ţigară este periculos şi pentru persoanele fumătoare.

În România nu este respectată legislaţia cu privire la fumat

Aproape trei sferturi din numărul total de respondenţi (fumători şi nefumători) afirmă că au cunoştinţe referitoare la acte normative care să conţină prevederi legate de prevenirea şi combaterea consumului de tutun. În comparaţie cu datele obţinute în CAPCTR 2003 se remarcă o creştere a numărului de persoane care cunosc acte normative referitoare la consumul de tutun, în ancheta precedentă mai puţin de jumătate dintre respondenţi (47,1%) afirmând acest lucru.

Două treimi dintre respondenţi consideră că în România nu este respectată legislaţia cu privire la fumat, mai arată studiul. Aproape jumătate dintre persoanele care au fost în ultimul an într-un bar, restaurant sau discotecă au afirmat că spaţiile delimitate pentru fumători şi nefumători erau în încăperi separate, iar una din cinci declară că spaţiile delimitate pentru fumători şi nefumători erau în acelaşi spaţiu, dar în zone diferite ale acestuia.

Mai mult de un sfert au declarat că în ultima locaţie publică în care au fost în ultimul an nu existau spaţii delimitate pentru fumători şi nefumători. Mai mult de o treime dintre persoanele care au vizitat în ultimul an o instituţie publică (de învăţământ, educaţie, sănătate, guvernamentală etc.), au afirmat că au constatat că se fumează în spaţii închise sau neamenajate pentru fumători, potrivit studiului CPSS.