Mama zilei de azi este oglinda omului de mâine

Fondul Monetar Internaţional susţine şi explică măsura guvernării actuale de reducere a duratei concediului maternal. Potrivit FMI, româncele primesc pentru perioada postnatală indemnizaţii mai mari decât în alte ţări europene. Însă această estimare se referă la timp, şi nu la sprijinul financiar acordat. În ciuda faptului că se discută intens despre situaţii economice, în creşterea şi dezvoltarea omului nu trebuie neglijate aspectele psihologice şi spirituale, caracteristici fundamentale ale persoanei umane în dezvoltare.

Potrivit Biroului de presă al Guvernului României, noile reglementări ce vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2011 vor da viitoarelor mame posibilitatea alegerii între două opţiuni cu privire la durata concediului şi la valoarea indemnizaţiei acordate pentru creşterea copilului. Astfel, primul pachet de măsuri prevede o perioadă de concediu de un an, cu un cuantum al indemnizaţiei cuprins între 600 şi 3.400 de lei, reprezentând 75% din media veniturilor salariale nete pe ultimele 12 luni. După această perioadă, părintele poate beneficia de concediu fără plată în intervalul de până la 24 de luni de la naşterea copilului. De asemenea, statul va acorda părintelui o primă de reîntoarcere la muncă, în valoare de 500 de lei acordaţi lunar, dacă acest lucru are loc înainte de expirarea primelor 12 luni de concediu. Această primă se acordă pe perioada cuprinsă între momentul reîntoarcerii la muncă şi împlinirea a doi ani de la naşterea copilului. Cel de-al doilea pachet de măsuri se referă la acordarea unui concediu de doi ani, cu o indemnizaţie cuprinsă între 600 şi 1.200 de lei lunar, reprezentând 75% din media veniturilor salariale nete pe ultimele 12 luni. În această situaţie, prima de reîntoarcere la muncă nu se acordă. Părinţii copiilor născuţi până la data de 31 decembrie 2010, inclusiv, vor beneficia de prevederile vechii legislaţii privind cuantumul indemnizaţiei şi durata concediului maternal. Deja o parte din mamele aflate în ultima lună de sarcină se gândesc la metode de a-şi grăbi naşterea în vederea beneficierii de vechile reglementări. Între sfaturile medicilor de a nu grăbi venirea pe lume a copiilor şi posibilitatea de a câştiga mai mulţi bani, viitoarele mame sunt indecise. Ioan Botiş, ministrul muncii, spune că viaţa unui copil este mult mai importantă şi că un astfel de demers "pentru nişte bani în plus" nu se justifică. Femeia de azi, scindată între menirea de mamă şi carieră O atitudine cu adevărat maternă se poate observa în declaraţiile Primei Doamne a României, Maria Băsescu. Aceasta povesteşte într-un interviu despre sacrificiile ca părinte şi atitudinea ei faţă de serviciu şi familie. "După ce am născut, am decis să mă dedic fetelor. Pe vremea aceea, era destul de greu, postnatalul însemna doar două luni şi nu am avut inima să le trimit la doar câteva luni la creşă. Am renunţat la serviciu şi de atunci m-am dedicat întru totul familiei", afirma Maria Băsescu. În ciuda activismului feminist, doamna Maria Băsescu are curajul de a se declara o casnică, o familistă. Dacă în Antichitate femeia avea un statut asemănător unui sclav, ea putând fi vândută sau ucisă în funcţie de dorinţa bărbatului, prin creştinism femeia este restaurată la demnitatea de maică a celor vii. Mama nu este doar un incubator unde se dezvoltă un ou fecundat. Ea împărtăşeşte carne şi sânge pentru creşterea şi dezvoltarea copilului, dar mama dăruieşte şi caracteristici spirituale pentru maturarea şi împlinirea copilului, îi dăruieşte principii de iubire şi de viaţă veşnică. Prin diferite mişcări ce se vor emancipate, femeia este redusă la aspecte biologice, juridice, psihologice sau socio-economice, uitându-se rolul ei primordial în formarea omului, în determinarea caracterului omului nou, în viitorul lumii. Mama poate contura viitorul, ea poate fi temelia unei vieţi trăite mai bine şi mai frumos. Legătura se formează în primele luni După tăierea cordonului ombilical, copilul continuă să crească şi să se dezvolte într-un mediu nou, având însă aceleaşi necesităţi de suport fizic, dar şi spiritual. Se consideră că legătura între mamă şi copil se întăreşte în primele luni. Aceasta va fi definitorie pentru noua persoană umană, pentru dezvoltarea lui fizică şi psihică. Un copil hrănit la sân, pe lângă faptul că primeşte o hrană vie, biologic activă, el dezvoltă şi un ataşament special cu mama lui. Aceste două aspecte se dovedesc importante, pentru că din punct de vedere somatic copilul se dezvoltă mai frumos, are o rezistenţă crescută la infecţii, iar din punct de vedere psiho-intelectual, el are un status intelectual mai bun, o adaptare socială favorabilă. Relaţia care se formează în primele luni de viaţă trebuie păstrată şi dezvoltată. Copiii sunt foarte sensibili la atenţia acordată, la simţul valorii atribuit lor. Dacă acesta se pierde din faşă, copilul va avea probleme mari în atingerea propriilor ţeluri, în dezvoltarea armonioasă a psihicului său. El nu va înţelege decât cu greutate cum sufletul său este mai important decât orice pe lumea aceasta, când este părăsit de părinţi în grija unor persoane străine, fiinţe care niciodată nu vor putea satisface lipsa dragostei materne. Este foarte greu pentru părinţii din ziua de azi să se descurce cu un singur salariu, mai ales când se impune şi creşterea unui copil. Însă trebuie să fie apreciate mereu avantajele pe termen lung, în pofida unor lipsuri prezente, dar relativ minore. Trebuie avută înţelepciune şi trebuie înţeles faptul că binele durabil se câştigă cu un efort mic pe lângă sentimentul ulterior al împlinirii, dar o satisfacţie imediată poate însemna un lung şir de dureri sau chinuri. Biserica Ortodoxă Română a declarat 2011 an omagial al Sfântului Botez şi al Familiei. Prin aceasta se doreşte evidenţierea legăturii sfinte dintre viaţa Bisericii şi viaţa familiei, între educaţia copilului şi demnitatea persoanei umane, icoană a Persoanelor Sfintei Treimi. Bunăstarea şi creşterea copiilor nu trebuie reduse la facilitarea unui confort economic, social sau educaţional. Rolul familiei este acela de a permite şi de a facilita lucrarea lui Dumnezeu în lume pentru cuprinderea şi transcenderea ei. Mama este chip al Bisericii Născut din actul de iubire dintre bărbat şi femeie, omul se formează în interiorul mamei, ataşându-se ulterior trupului ei. Cele două fiinţe intră într-o simbioză, cedând şi primind substanţe chimice, dar şi informaţii fiziologice, psihologice şi spirituale. Legătura care există între mamă şi copil se aseamănă cu relaţia dintre Dumnezeu şi om. Ca şi copilul, omul este creat din iubire, dar liber şi independent; iar pentru a supravieţui, el trebuie să se ancoreze în Dumnezeu, trebuie să se formeze o placentă, o interfaţă de comunicare interpersonală. Pentru aceasta, Dumnezeu şi om se angajează ca persoane libere şi iubitoare într-un act de comuniune. Prin naştere, omul îşi afirmă independenţa faţă de Cel care l-a creat, dar fericirea nu vine decât printr-o dăruire completă şi totală înaintea lui Dumnezeu. Şi precum omul creşte şi este învăţat de mamă iubirea şi cele necesare în vederea unei vieţi armonioase, tot la fel Biserica, după ce a îndurat chinurile naşterii (Ap. 12, 2), creşte omul spre cunoaşterea iubirii lui Dumnezeu, spre devenirea lui întru fiinţare. Astfel că mama este chip al Bisericii, locul unde creştinul se maturizează duhovniceşte.