Proiect controversat privind serviciile medicale private

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a publicat recent în transparenţă decizională un proiect de ordin care introduce formule „obiective şi transparente” pe baza cărora paci­enții programelor de sănătate vor putea accesa servicii medicale private doar când capacitatea furnizorilor publici este depăşită. Organizații ale bolnavilor cronici sau ale furnizorilor medicali privați susțin că propunerea ­încalcă dreptul pacientului de a-şi alege furnizorul de sănătate şi medicul curant. 

Preşedintele CNAS, Horaţiu-Remus Moldovan, a explicat, într-un comunicat postat pe site-ul instituției, că atunci când sistemul public nu poate răspunde integral nevoilor pacienţilor, colaborarea cu furnizorii privaţi trebuie activată pe baza unor criterii clare şi verificabile, pentru a facilita accesul mai rapid la servicii finanţate de CNAS. Măsura vizează programe destinate pacienţilor cu afecţiuni grave, inclusiv în domeniul oncologiei, radioterapiei şi investigaţiilor.

Prima reacție de contestare a proiectului a venit din partea Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC), care a acuzat CNAS că „încearcă să condiţioneze” accesul pacienţilor la servicii medicale private. Organizaţia a solicitat retragerea proiectului și rescrierea lui, împreună cu organizaţiile de pacienţi, profesioniştii din sănătate şi toţi actorii implicaţi, pe baza unui studiu de impact. „În loc să utilizeze toate resursele disponibile pentru reducerea timpilor de aşteptare şi creşterea accesului la tratament, CNAS propune un mecanism care poate restrânge artificial accesul pacienţilor la o parte importantă a infrastructurii medicale existente. Cu această măsură, CNAS încalcă dreptul pacientului de a-şi alege furnizorul de servicii medicale şi medicul curant”, susţine FABC într-un comunicat.

La rândul său, Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED) a cerut retragerea propunerii, susținând că măsurile riscă să întârzie tratamentele pacienţilor şi să le reducă şansele de supravieţuire. Patronatul arată că proiectul reprezintă o încercare de limitare administrativă a accesului bolnavilor la o parte a infrastructurii medicale. „În timp ce pacienţii aşteaptă soluţii pentru reducerea timpilor de aşteptare, acces mai rapid la investigaţii şi tratamente şi utilizarea tuturor resurselor disponibile, CNAS răspunde cu formule statistice, capacităţi declarative şi mecanisme birocratice care ignoră realitatea”, arată PALMED. 

În opinia organizaţiei, proiectul nu ia în considerare accesul real al pacientului la tratament: „Nu măsoară: timpul de aşteptare; listele de aşteptare; continuitatea tratamentului; capacitatea efectiv disponibilă; numărul pacienţilor care nu pot fi preluaţi; impactul întârzierii tratamentului asupra evoluţiei bolii. (…) Pentru CNAS pare să nu conteze dacă pacientul oncologic începe tratamentul astăzi sau peste trei luni”. (C.Z.)