Mănăstirea boierească Polovragi la 1900

Aşezământul monahal din apropierea Cheilor Olteţului, din jud. Gorj, îşi are începuturile pe la 1505, când Radu Comisul şi Petru Spătaru ridicau o mănăstire cu hramul Adormirii Maicii Domnului. În 1629, mănăstirea a intrat în posesia lui Pârâianu Milescu, banul Craiovei, apoi, după 1643, jupânul Danciu Pârâianu a ridicat biserica actuală, cu sprijinul domnitorului Matei Basarab, tot acum fiind închinată Sfântului Mormânt. Dar Constantin Brâncoveanu a răscumpărat-o, a zugrăvit biserica,

i-a aşezat un pridvor în stil brâncovenesc, a refăcut chiliile, clopotniţa şi zidul de incintă. Prin aceste lucrări, mănăstirea devenise o adevărată fortăreaţă, încât, în timpul ocupaţiei austriece, aici a fost stabilită reşedinţa generalului Stainville şi a fost postat un batalion. La atacul tâlhăresc al lui Pasvant-oglu, din 1802, călugării au fost nevoiţi să ascundă odoarele mănăstirii în apa Olteţului. Pentru frumuseţea şi situarea ei în apropierea munţilor, la sfârşitul secolului al XIX-lea, mănăstirea era deseori vizitată de prinţul moştenitor Ferdinand şi soţia sa, Maria.