Memoria Bisericii în imagini: Biserica Domnească „Sf. Nicolae“ din Argeş

A fost construită după 1352, în vremea domnitorului Nicolae Alexandru, în curtea domnească de la Argeş, care îşi avea originea din sec. al XIII-lea. Biserica, cu hramul „Sf. Nicolae“, reflectă stilul de cruce greacă înscrisă în variantă constantinopolitană, cu trei abside pe partea de răsărit. Pronaosul este îngust şi boltit în semicilindru transversal, având în mijloc o cupolă elipsoidală. Naosul, pătrat, este în schimb foarte mare şi are un sistem de boltire în care patru semicilindri axiali sunt aşezaţi sub forma unei cruci greceşti cu braţe egale. Boltirea este susţinută de patru stâlpi de secţiune pătrată din mijlocul naosului, peste care se înalţă o turlă monumentală. Pictura murală datează din vremea domnitorului Vlaicu Vodă (1364-1366), în stil paleolog, dar s-au păstrat şi fragmente de la renovarea din sec. al XVIII-lea. La exterior, zidăria este aparentă cu piatră de râu şi cărămidă. Biserica a fost necropolă domnească, aici fiind înhumat chiar Vlaicu Vodă.

În urma războaielor ruso-turce de la sfârşitul sec. al XVIII-lea, biserica a fost refăcută în 1827, deasupra pronaosului fiind adăugate două turnuleţe de lemn îmbrăcate în tablă. La restaurarea întreprinsă după 1911, aceste adaosuri au fost eliminate, iar biserica şi-a recăpătat, în mare parte, forma iniţială. Este una dintre cele mai vechi mărturii ale spiritualităţii ortodoxe din spaţiul românesc.