Militarii britanici se retrag definitiv din Irlanda de Nord

▲ Irlanda de Nord marchează momentul istoric al demilitarizării ▲ Soldaţii britanici nu vor mai patrula nici în capitala Belfast ▲ Londra a pierdut peste 700 de soldaţi în această campanie ▲

După aproape patru decenii de război civil, armata marii Britanii pleacă definitiv din Irlanda de Nord. În urma lor, rămân multe traume care trebuie închise în timp. Pace la Belfast Armata britanică a pus capăt marţi, la miezul nopţii, celor 38 de ani de operaţiuni în Irlanda de Nord, dar gradul de securitate pe străzile acestei provincii britanice va fi la fel ca în oricare alt loc din Marea Britanie. Sfârşitul aşa-numitei operaţiuni „Banner“ marchează în mod oficial schimbarea de situaţie pe planul securităţii din Ulster, chiar dacă în ultimii ani a avut loc o reducere a prezenţei militare pe măsură ce avansa procesul de pace. Numărul soldaţilor a coborât deja la circa 5.000, fiind la nivelul stabilit pentru un regiment pe timp de pace. Sprijinul militar faţă de Poliţie a început în 1969, în urma creşterii violenţei în contextul fricţiunilor dintre catolici şi protestanţi, situaţie care a durat peste 30 de ani. Operaţiunea „Banner“ este considerată campania militară cea mai lungă din istoria armatei britanice şi la ea au luat parte peste 300.000 de militari, dintre care 763 şi-au pierdut viaţa. Speranţe pentru viitor „Sfârşitul operaţiunii Banner este un moment de reflecţie asupra a ceea ce s-a petrecut şi a ceea ce s-a realizat în 38 de ani. Cel mai bun lucru este sfârşitul conflictului din Irlanda de Nord şi optimismul cu care oamenii privesc spre viitor, iar noi împărtăşim acest optimism“, a declarat ieri, colonelul Wayne Harber, comandant adjunct al Brigăzii de Infanterie 39, ultima care se mai află în Irlanda de Nord. Potrivit ofiţerului, acum există o nouă stare de spirit în Irlanda de Nord, iar prezenţa unei forţe armate în regiune nu şi-ar mai avea sensul. Ultimul soldat care a murit în această provincie britanică a fost Stephen Restorick, care şi-a pierdut viaţa într-un atac în dreptul bazei Bessbrooke (South Armagh), în 1997. De acum înainte, nu vor mai fi soldaţi care să escorteze patrulele de poliţie pe străzile din Ulster, adaugă EFE. Disputele nu s-au stins Cu ocazia acestui eveniment istoric, serviciul de Poliţie din Irlanda de Nord (PSNI) a adus ieri, un omagiu armatei, pentru ajutorul acordat în vederea creării condiţiilor care au făcut posibil progresul pe plan politic. „Acest progres nu ar fi fost posibil fără sprijinul nelimitat şi curajul prietenilor şi colegilor noştri din Armată“, a spus un purtător de cuvânt al PSNI. Pe de altă parte, Gerry Kelly, membru marcant al Sinn Fein (braţul politic al Armatei Republicane Irlandeze), a subliniat ieri că prezenţa soldaţilor a însemnat o mare presiune pentru comunitatea catolică. În opinia sa, trupele au ajuns să hărţuiască membri ai comunităţii catolice imediat ce au sosit în provincie. Partidul Democrat Unionist (DUP) şi Sinn Fein, foşti inamici, au ajuns la un acord considerat istoric, participând acum împreună la guvernare în provincia britanică.