Modele de subiecte pentru evaluarea naţională la clasa a VIII-a

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării (MECI) a publicat, luni, modelele de subiecte pentru evaluarea naţională pe care elevii clasei a VIII-a o vor susţine în anul şcolar 2009-2010. Modelele, publicate pe site-ul http://subiecte2010.edu.ro, conţin structura subiectelor şi a baremelor de evaluare şi notare corespunzătoare, arată MECI într-un comunicat de presă. Evaluarea din clasa a VIII-a după modelul testelor internaţionale va avea loc între 4 şi 12 mai 2010, însă, mai întâi va avea loc o simulare, în perioada februarie-martie.

Elevii din clasa a VIII-a vor susţine o evaluare naţională între 4 şi 12 mai, iar cei interesaţi pot găsi modele de subiecte la disciplinele Limba şi literatura română, Limba şi literatura maternă (germană, maghiară, rromani, sârbă, slovacă, ucraineană) şi Matematică. La Limba şi literatura română sunt prezentate două modele de subiecte. Punctajul maxim este 90, zece puncte se acordă din oficiu, iar nota finală se obţine prin împărţirea la zece a punctajului obţinut. La Matematică, modelele de subiecte sunt afişate atât în limba română, cât şi în germană, maghiară, rromani, sârbă, slovacă şi ucraineană. „Noapte de iarnă“ şi o călătorie în Deltă Astfel, într-unul dintre modelele de la limba română, cerinţele la primul subiect sunt legate de un fragment din poezia „Noapte de iarnă“, de George Topîrceanu. Elevii trebuie să explice, în maximum cinci rânduri, semnificaţia versurilor „Cad din cer mărgăritare/ Pe oraşul adormit“, să redacteze o compunere de 10-15 rânduri în care să prezinte semnificaţia titlului poeziei „Noapte de iarnă“ prin raportare la conţinutul citat, să transcrie din textul dat trei structuri specifice descrierii, care să conţină perechea substantiv-adjectiv, să selecteze trei personificări din text, să despartă în silabe şi să identifice cuvinte care aparţin câmpului lexical al iernii. Cei care rezolvă corect toate cerinţele vor primi la acest subiect 42 de puncte. În subiectul doi este dat un fragment din articolul „Cu bicicleta în ţara apelor“, scris de Bogdan Greavu şi publicat în revista „Terra Magazin“. Elevii trebuie să spună cine este autorul articolului, din ce revistă a fost selectat fragmentul, localităţile de pe traseul de excursie, modalităţile de informare consultate de autor pentru călătoria în deltă. De asemenea, elevii trebuie să exprime, într-o compunere de 10-15 rânduri, opinia despre dificultăţile călătoriei cu bicicleta prin Delta Dunării, să aleagă tipul propoziţiei subordonate din fraza „Totuşi, nu este imposibil să străbaţi delta chiar şi cu bicicleta“ şi să precizeze funcţia sintactică şi modul unor verbe. Punctajul maxim la acest subiect este 36. Un basm şi o vizită la grădina zoologică În al doilea model de subiect pentru evaluarea naţională, MECI propune două fragmente, unul din „Broasca cea fermecată“, text cules de Petre Ispirescu, la Subiectul 1, şi altul din articolul „Între ferocitate şi huzur“, scris de Alexandru Marinescu şi publicat în revista „Terra Magazin“, la Subiectul 2. Pentru primul fragment se cere: menţionarea câte unui sinonim pentru sensul din text al cuvintelor „cugetările“ şi „ursita“, indicarea rolului semnului exclamării în structura „...acolo, ţâşt! şi dânsa...“; explicarea, în maximum cinci rânduri, a semnificaţiei nuielei de alun pe care fiul cel mic de împărat a găsit-o în drumul lui; selectarea a două figuri de stil distincte din fragmentul de basm; precizarea modurilor de exprimare utilizate în text. De asemenea, elevii trebuie să scrie, în maximum zece rânduri, rezumatul fragmentului de text din „Broasca cea fermecată“. Compunerea trebuie să respecte fidelitatea faţă de text, să cuprindă ideile principale, să prezinte succesiunea întâmplărilor la care participă personajele, să respecte convenţiile specifice rezumatului, să aibă un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate şi să se încadreze în limitele de spaţiu indicate. Punctajul maxim la acest subiect este 36. La subiectul al doilea, pentru fragmentul din articolul „Între ferocitate şi huzur“, elevii trebuie să formuleze câte un enunţ în care să numească elementele care privesc articolul citat, precum revista din care a fost selectat fragmentul, zona geografică în care trăiesc leii şi animalele sălbatice care nu pot fi vânate de lei, şi să selecteze structurile/ grupurile de cuvinte care conţin observaţiile biologilor asupra leilor din Serengeti. În modelul de barem de corectare, MECI nu notează însă ca exemplu de răspuns revista din care a fost selectat fragmentul, aşa cum apare în cerinţă, ci autorul articolului. Referitor la acelaşi text se mai cere să se noteze răspunsul corect pentru cerinţa „Propoziţia subordonată din fraza «Teoretic, un leu poate să doboare orice animal de pe teritoriul său» se contrage în partea de prepoziţie corespunzătoare“, variantele prezentate fiind complement circumstanţial de mod, complement direct sau subiect. Totodată se mai cere să se precizeze funcţia sintactică a trei pronume existente în acest text. O altă cerinţă este redactarea unei compuneri de 10-15 rânduri, în care elevul să relateze o întâmplare, reală sau imaginară, petrecută în timpul vizitei la o grădină zoologică. În notare se va urmări prezentarea întâmplarii, opinia exprimată despre cele văzute (imaginate), precum şi dacă are un conţinut adecvat tipului de text, cerinţei, dacă se înscrie în limitele de spaţiu indicate. Elevii vor susţine mai întâi o simulare a evaluării Evaluarea din clasa a VIII-a va avea loc între 4 şi 12 mai 2010, iar simularea, în perioada februarie-martie. Elevii din clasa a VIII-a vor susţine prima probă în 4 mai 2010, la Limba şi literatura română (probă scrisă). În 6 mai 2010 este programată proba la Limba şi literatura maternă, iar în 12 mai 2010, Matematică, ambele fiind probe scrise. Perioada specială de evaluare va începe în 25 mai 2010, cu proba scrisă la Limba şi literatura română, urmată de Limba şi literatura maternă, în 27 mai 2010, şi de Matematică, în 2 iunie 2010. Subiectele pentru evaluarea naţională sunt elaborate în cadrul Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar. Acestea trebuie să fie după modelul evaluărilor internaţionale, să fie formulate clar, precis şi în strictă concordanţă cu programele pentru evaluarea naţională. De asemenea, subiectele trebuie să aibă un nivel mediu de dificultate şi să permită rezolvarea subiectelor în 120 de minute. Pentru trecerea elevilor din clasa a VIII-a în clasa a IX-a, în calculul mediei se va ţine cont 50% de rezultatele din clasele V-VIII, 25% de rezultatul la teza cu subiect unic din clasa a VII-a şi 25% de rezultatul la evaluarea de la sfârşitul clasei a VIII-a. Evaluarea naţională, după modelul testărilor internaţionale Ministrul Educaţiei a aprobat în luna septembrie un ordin privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2009-2010. Din 2010, tezele naţionale vor fi înlocuite cu un examen de tipul testarilor internaţionale, anunţa, în luna iulie 2009, fostul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu: „Sunt câteva idei privind modul în care vom organiza admiterea la liceu în următorii ani şi pe care vrem sa le supunem dezbaterii publice. Ne gândim ca din anul şcolar 2009-2010 sa ţinem cont de notele pe care elevii, care au terminat acum clasa a VII-a, le-au obţinut la tezele unice, însă proporţia care se va acorda acestor note va fi doar de 25%, iar 50% din notă va fi constituită de media de absolvire a gimnaziului, iar pentru cele 25 de procente rămase din nota finală vom organiza o evaluare de tip PISA a competenţelor. Ne referim la evaluarea competenţelor pentru care, în fiecare an, se va da un test care să cuprindă întrebari de la mai multe discipline şi corelari între discipline“.