O carte scrisă în vecinătatea zimbrilor
Când spui „Ținutul Neamțului” nu ai cum să nu te gândești la Parcul Natural Vânători-Neamț, inclus din 2017 în Sustainable Destinations Top 100, competiție organizată la nivel global de către „Green Destinations”, în cooperare cu alte 20 de organizații internaționale interesate de turismul sustenabil. În acești trei ani, este pentru prima oară când în clasament se regăsește o destinație din România. Asta spune multe despre importanța parcului, înființat de către Regia Națională a Pădurilor din România, cu scopul conservării populației de zimbri aflate în Rezervația „Dragoș Vodă”, din preajmă, și repopulării codrilor seculari ai Moldovei cu cel ce odinioară reprezenta chiar heraldica Moldovei. Situat în nordul județului Neamț, parcul constituie una dintre cele mai mari atracții turistice din zona Moldovei, datorită valorilor spirituale și culturale din raza lui, precum și a traseelor destul de lesnicioase care devoalează călătorului atent splendoarea și biodiversitatea locului.
„Responsabil” pentru toată această activitate este inginerul Sebastian Cătănoiu, directorul Administrației Parcului Național Vânători-Neamț, membru al „Bison Specialist Group” și „Task Force on Cultural and Spiritual Values of Protected Areas” din cadrul Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. Pe lângă activitatea din cadrul parcului, unde, împreună cu o echipă de specialiști, a reușit reintroducerea zimbrului în libertate, după două secole de dramatică absență, domnul inginer s-a implicat în numeroase proiecte de protejare a mediului și de promovare a „Ținutului Zimbrului”. În egală măsură, domnia sa și-a valorificat o mai veche îndeletnicire, aceea de a zăbovi cu plaivazul pe imaculata hârtie, așezând gânduri și preocupări, proiecte și soluții ce vizează o diversitate de probleme întâmpinate în activitatea desfășurată: a publicat, ca autor sau coautor, mai multe manuale pentru discipline opționale, lucrări de specialitate, studii și articole științifice ce tratează holistic problema reintroducerii în libertate a zimbrului, precum și imensa bogăție spirituală și culturală asociată ariilor naturale protejate. Pesemne că, locuind în vecinătatea zimbrilor, ce ne amintesc de trecutul tumultuos al Țării Moldovei, domnul Cătănoiu a îndrăgit nu doar măreția ținutului nemțean, ci și istoria lui, un discret martor al ireversibilității timpului, pildă şi confirmare a prezentului, dar și un avertisment pentru viitorime.
Din această pasiune s-a născut volumul „A treisprezecea oră, scurtă istorie a războaielor ruso-turce”, publicat recent la Editura Papirus Media din Roman, cu o postfață semnată de prof. dr. Lucian Strochi, scriitor și critic literar. Cartea cuprinde cinci capitole, purtând numele veacurilor pe care autorul vrea să le împrejmuiască succint în paginile sale, secolele XVI-XX, printr-un studiu profund și critic, printr-o cercetare minuțioasă a numeroase scrieri de specialitate; astfel, lucrarea domnului Cătănoiu nu constituie o înșiruire searbădă de date și informații istorice, ci o analiză pertinentă a evoluției hărții geopolitice a Europei, aflată într-o amețitoare cavalcadă de schimbări: conflictele militare se succed cu o rapiditate uluitoare, iar scurtele perioade de pace par doar preambuluri, scenarii pentru cele ce vor veni. Capitolele sunt precedate de o amplă introducere, condeierul instruindu-ne aici asupra drumului lung și sinuos ce-l vom parcurge prin lecturarea cărții, încheiate cu un consistent epilog, intitulat „A treisprezecea oră”, de unde provine și titlul volumului.
În decursul celor cinci capitole, străbatem un veritabil itinerar istoric, avându-l pe autor drept ghid: de la el aflăm detalii, conexiuni, radiografii critice ale unor situații geopolitice și militare care au generat cele douăsprezece războaie ruso-turce, întinse pe parcursul veacurilor încartiruite în paginile prezentului studiu; regăsim, cu prioritate, informații referitoare la luptele dintre cele două imperii desfășurate cu precădere în spațiul european. Domnul Sebastian Cătănoiu zăbovește cu multă rigurozitate asupra acelor evenimente petrecute în teritoriul românesc, cu repercusiuni directe asupra românismului, în general, dar și a provinciilor noastre istorice, în mod special, căci, spune el: „România de astăzi poartă pecetea de neșters a războaielor ruso-otomane”.
Iubitor al cifrelor, autorul ne prezintă în termeni sportivi o radiogramă ce ne îndeamnă la o lectură plină de fervoare a cărții: „Cele douăsprezece războaie dintre cele două imperii s-au încheiat cu șapte victorii și două remize, din primele unsprezece confruntări, rezultat ce îi anunța pe ruși drept câștigători ai competiției”. Dar, cum istoria este imprevizibilă de multe ori, domnul Cătănoiu precizează: „Surpriza a survenit în «cea de-a douăsprezecea oră», cu ocazia Primului Război Mondial, combatanților reușindu-le un KO reciproc”. Imperiul Rusiei a dispărut, reapărând în istorie sub cunoscuta alianță de „republici sovietice”, la fel și Imperiul Otoman, pe ruinele sale clădindu-se Republica Turcia de astăzi. Prin această cheie, a „orelor”, înțelegem și semnificația titlului lucrării, scriitorul cugetând: „Va mai fi o a treisprezecea oră în care combatanții, cu noua lor înfățișare, se vor întâlni sub privirile lui Marte?” Dea Domnul ca a „treisprezecea oră” să nu devină o realitate, ci să reprezinte un semnal de alarmă tras de inginerul Sebastian Cătănoiu în recenta sa carte, prin care ne cheamă „să ne rugăm pentru pacea lumii”, neuitând că războiul este un ospăț al morții.
Lăsându-vă bucuria de a descoperi noi și interesante informații din lectura volumului „A treisprezecea oră”, parafrazez cunoscutul vers arghezian, zicând: carte utilă, cinste cui te-a scris!