O serie de propuneri privind gestiunea bunurilor ecleziastice

În revista „Serviciul Ortodox de Presă“ („SOP“) cititorii interesaţi pot parcurge un scurt articol despre propuneri ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe a Greciei privind gestiunea bunurilor ecleziastice. În acest articol se arată că este necesar un „angajament comun între Biserică şi Stat“, pentru „a face să renască speranţa în societate“, în vederea unor zile mai bune pentru bărbaţii şi femeile care sunt afectaţi de dificultăţile vieţii. Tot în revista „SOP“ aflăm că în perioada 19-22 octombrie s-a reunit în plen Comisia mixtă internaţională pentru dialog teologic între Biserica Catolică romană şi Biserica Ortodoxă, care a dezbătut rolul episcopului de Roma în unitatea Bisericii în decursul primului mileniu.

În revista „Serviciul Ortodox de Presă“ din 28 octombrie 2009 aflăm că Arhiepiscopul Ieronim al II-lea al Atenei şi al întregii Elade, care prezidează Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe din Grecia, a prezentat recent o serie de propuneri privind gestiunea bunurilor ecleziastice, lucru indicat în data de 28 octombrie şi de buletinul informativ al agenţiei de presă ateniene ANA-MPA. Este necesar un „angajament comun între Biserică şi Stat“ În aceste propuneri, Înaltpreasfinţitul Ieronim al II-lea preconizează instaurarea unei colaborări „oneste şi transparente“ între Biserică şi Stat, pentru a pune în valoare o parte a patrimoniului Bisericii din Grecia care a rămas „inactiv sau blocat“. Înaltpreasfinţia Sa a sugerat mai ales ca veniturile acestui patrimoniu să se aloce realizării de proiecte sociale. Amintind faptul că majoritatea veniturilor provenite din bunurile ecleziastice sunt utilizate pentru a acoperi cheltuielile enorme care ţin de funcţionarea Bisericii, acesta a subliniat că ar fi interesant să direcţioneze părţile inactive într-un fond special. Este necesar un „angajament comun între Biserică şi Stat“, a evidenţiat Patriarhul Bisericii Ortodoxe a Greciei, pentru „a face să renască speranţa în societatea noastră, în vederea unor zile mai bune pentru bărbaţii şi femeile care sunt afectaţi de dificultăţile vieţii“. Biserica Ortodoxă din Grecia, care nu este separată de Stat, dispune de o avere ce constă în principal din proprietăţi funciare şi imobiliare al căror inventar complet nu s-a făcut niciodată. Nicosia: Cea de-a 11-a sesiune a Comisiei mixte internaţionale pentru dialog teologic catolic-ortodox Acesta este titlul unui alt articol interesant apărut în „SOP“, pe 24 octombrie 2009. În cadrul acestui articol se consemnează că Comisia mixtă internaţională pentru dialog teologic între Biserica Catolică romană şi Biserica Ortodoxă s-a reunit în plen începând cu 19 până pe 22 octombrie la Paphos (nord-estul Ciprului), a cărei gazdă a fost Biserica Ortodoxă din Cipru. Co-prezidată de cardinalul Walter Kasper, preşedintele Consiliului pontifical pentru promovarea unităţii creştinilor, şi de Mitropolitul Ioan (Zizioulas) de Pergam, această nouă sesiune a permis urmărirea „în spiritul prieteniei şi al colaborării“, conform comunicatului final, a studiului lansat de Comisia din Ravenna în 2007 (SOP 311.9), pe tema concilierii şi a autorităţii în Biserică. De data aceasta, tema pe care a abordat-o comisia a fost: „Rolul episcopului de Roma în unitatea Bisericii în cursul primului mileniu“. În prima zi a sesiunii, membrii delegaţiilor catolice şi ortodoxe s-au întâlnit separat, aşa cum obişnuiesc de fiecare dată, pentru a-şi coordona activitatea. În timpul întâlnirii delegaţilor ortodocşi s-a vorbit, printre altele, despre reacţiile negative emise cu privire la acest dialog de anumite medii ortodoxe şi a fost acceptat în unanimitate că aceste reacţii vehiculează informaţii false, lipsite de orice fundament şi inacceptabile. Toţi membrii ortodocşi ai comisiei au reafirmat faptul că dialogul continuă, conform deciziei finale luate de Biserica Ortodoxă. Întâlnirea delegaţilor catolici a confirmat intenţia de a continua dialogul cu încredere. „În timpul sesiunii plenare, comisia a examinat cu atenţie textul propus de Comitetul de coordonare al comisiei mixte. Aceasta nu a adoptat nici un document final, iar orice text care ar putea circula (în numele ei) nu va fi valid“, anunţă comunicatul, care precizează că următoarea sesiune plenară a comisiei va avea loc la Viena (Austria), în septembrie 2010. Comisia mixtă internaţională pentru dialog teologic între Biserica Catolică romană şi Biserica Ortodoxă este alcătuită din 30 de membri catolici şi 30 de membri ortodocşi. La această a 11-a sesiune au fost reprezentate patriarhatele Constantinopolului, Alexandriei, Antiohiei, Ierusalimului, Moscovei, Georgiei, Ser-biei şi României, la fel ca Bisericile din Cipru, Grecia, Polonia, Albania, Slovacia şi Finlanda. Biserica din Bulgaria nu a fost reprezentată. Papa deschide larg uşa anglicanilor Papa Benedict al XVI-lea vrea să creeze o structură canonică ad-hoc pentru a-i primi pe anglicanii de înclinaţie catolică care vor să se alăture comunităţii catolice de la Roma fără a pierde specificităţile liturgice de care sunt foarte ataşaţi. Ediţia electronică a publicaţiei „La Vie“, din 20 octombrie 2009, arată, printr-un articol semnat de Jean Mercier, că această veste a venit marţi, 20 octombrie, în timpul unei conferinţe de presă ţinute la Vatican de cardinalul William Joseph Levada, prefect al Congregaţiei pentru doctrina credinţei, şi de secretarul Congregaţiei pentru cultul divin, Mgr. Joseph Augustine Di Noia. Aceştia au explicat că Papa a decis să răspundă „numeroaselor cereri“ provenite de la laici sau preoţi anglicani care vor să intre „în marea şi vizibila“ comuniune cu Vati-canul, elaborând o „constituţie apostolică“. Aceasta introduce o structură a diocezelor care va permite acestor viitori catolici să păstreze anumite ele-mente proprii. Până acum, cu doar câteva excepţii, anglicanii care doreau să devină catolici erau nevoiţi să renunţe la ritualurile lor şi să se alăture parohiilor catolice. De acum înainte, această renunţare nu va mai fi necesară. Tradiţia corală anglicană este, într-adevăr, una dintre cele mai frumoase din Occident. Le va fi suficient să adere la dogmele proprii Bisericii Catolice. În cazul prezent, este prima dată când Biserica Catolică recurge la acest tip de soluţie în cadrul unei Biserici de tradiţie latină. Totuşi, un comunicat al Arhiepiscopului de Canterbury şi al Cardinalului-Arhiepiscop de Westminster încearcă să dovedească faptul că prietenia dintre catolici şi anglicani stă la originea acestei decizii. Din partea sa, Vaticanul afirmă că prioritatea sa rămâne dialogul între creştini.