Obiceiuri şi meşteşuguri tradiţionale la Festivalul etniilor de la Sighişoara

Data: 24 August 2008

Ediţia 2008 a festivalului ProEtnica de la Sighişoara a adunat, în cetatea medievală din Ardeal, peste 800 de reprezentanţi ai etniilor din România, dar şi sute de vizitatori, meşteşugari, comercianţi şi localnici

La Parada Porturilor, care s-a desfăşurat din Oraşul de Jos până în Piaţa Cetăţii, sărbătoarea etniilor din România a adus la Sighişoara - oraş medieval simbol al istoriei saşilor din Transilvania - albanezi, armeni, bulgari, cehi, slovaci, croaţi, evrei, germani, greci, italieni, macedoneni, maghiari, polonezi, rromi, ruteni, ruşilor lipoveni, sârbi, turci, tătari şi ucraineni de pe întreg teritoriul ţării. Cei peste 800 de reprezentanţi ai diverselor etnii au venit la Sighişoara cu portul lor specific, dansuri şi cântece, dar şi meşteşuguri şi produse tradiţionale, de la obiecte populare la feluri de mâncare. De-a lungul celor patru zile de ProEtnica, pe tarabele meşteşugarilor de pe străzile cetăţii Sighişoarei s-au strâns obiecte felurite, de la inele şi brăţări din argint, realizate manual de rromi din bănuţi tradiţionali, rochii şi ştergare săseşti şi broderii tradiţionale ceheşti şi slovace, la sculpturi în lemn, cercei şi mărgele colorate şi baloane din plastic, care se găsesc pe peste tot prin ţară. Evenimentul, coordonat de Asociaţia Centrul Educaţional Interetnic pentru Tineret din Sighişoara, are ca principal scop promovarea dialogului intercultural dintre cele 20 de minorităţi recunoscute oficial în România, conform Mediafax.

Târg de meşteşuguri tradiţionale specifice etniilor din România

Festivalului ProEtnica s-a remarcat în acest an printr-o amplă expoziţie de meşteşuguri tradiţionale ale comunităţilor etnice din România. Uniunea Democrată a Slovacilor şi Cehilor din România s-a prezentat cu o serie de meşteşugari din Nădlac. Ioan Keles a prezentat la Sighişoara broderii şi modul în care acestea sunt executate, iar Ana Carolina Dovaly a prezentat o specificitate a comunităţii slovace, încondeierea ouălor cu aţă şi împletitul pănuşilor de porumb. „Brodatul este una dintre cele mai vechi îndeletniciri ale femeilor de la ţară, îndeosebi pe timp de iarnă, când stăteau la taclale lângă cuptorul încălzit. Acestea diferă de la o zonă geografică la alta“, a arătat Ioan Keles, conform Agerpres. Ana Carolina Dovaly a arătat, la rândul său, că întrucât ocupaţia principală a slovacilor din Nădlac a fost agricultura, în special cultivarea porumbului, au fost dezvoltate o serie meşteşuguri, care au folosit ca materie primă pănuşile din porumb.

La Festival au participat cu standuri proprii şi Uniunea Armenilor, care au prezentat prelucrarea pietrelor semipreţioase, confecţionarea de bijuterii tip gablonţ cu pietre semipreţioase şi obiecte decorative. Uniunea Polonezilor din România s-a remarcat prin olărit, dar şi prin înfrumuseţarea cu mărgeluţe colorate a veşmintelor tradiţionale. Comunitatea Ruşilor Lipoveni a prezentat preparate tradiţionale ruseşti, iar Uniunea Ucrainenilor, încondeierea ouălor.

Turiştii au avut posibilitatea de a modela argilă şi de a-şi crea propria operă de artă, sub îndrumarea meşterului olar Marian Chiş. În timpul festivalului, meşterul olar Marian Chiş a prezentat pe viu lucrările sale în Piaţa Cetăţii, conform Agerpres. Acţiunea denumită „Ceramica pentru a fi luată în mână“ a fost iniţiată de Forumul Democrat al Germanilor, Turul Breslelor Meşteşugăreşti şi Transylvanian Ceramics din Sighişoara, care, pe lângă cursul de olărit, a oferit vizitatorilor şi numeroase exponate de ceramică modernă, lucrată manual, precum şi ceramică tradiţională din diferite regiuni ale României. Reprezentanţii Forumului Democrat al Germanilor din Sighişoara au arătat că olăritul are şi aici o tradiţie lungă, care însă este pe punctul de a se pierde, la fel cum s-au pierdut şi multe dintre tehnicile străvechi.