Oraşul speranţei

Un articol de: Narcisa Balaban Urucu - 24 Martie 2010

Nazaret: oraşul Bunei Vestiri, oraşul copilăriei lui Iisus, oraşul speranţei, al marilor taine ale mântuirii noastre. De asemenea, oraşul în care şi-au petrecut viaţa drepţii şi dumnezeieştii părinţi ai Maicii Domnului, Sfinţii Ioachim şi Ana. Aici, în urmă cu peste 2000 de ani, o tânără fecioară primea vestea că Duhul Sfânt se va pogorî peste ea şi va da naştere Celui care a adus pentru noi fericirea veşnică.

După cum anunţau profeţiile, din Nazaret a fost aleasă cea care avea să devină Maica Mântuitorului lumii. Arhanghelul Gavriil vine în casa Sfintei Fecioare şi binevesteşte naşterea ei cea mai presus de fire, spunându-i: "Bucură-te ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine!" Într-o smerenie totală, "iată roaba Domnului, fie mie după cuvântul Tău", Fecioara Maria acceptă misiunea de-a fi Maica lui Hristos. Faptul că aici a început mântuirea noastră, că aici a copilărit Cel care prin rănile sale avea să aducă vindecare rănilor noastre, a făcut din Nazaret unul dintre cele mai îndrăgite oraşe de către creştini. "Din oraşul Nazaret a plecat Sfânta Fecioară şi prin ea a început mântuirea noastră. Chiar dacă astăzi acest oraş ne întâmpină cu clădiri moderne, trebuie să ne reîntoarcem cu mintea în urmă cu 2000 de ani şi să ne imaginăm un orăşel micuţ. Ca şi altădată, oraşul ne transmite acest mesaj al mântuirii şi al smereniei cu care Maica Domnului a acceptat să devină Maică a Lui Dumnezeu", ne spune pr. Cătălin Niculescu, directorul Centrului de pelerinaj "Sfântul Apostol Pavel" al Patriarhiei Române. Biserica pictată de români Pelerinajul nostru la Nazaret a inclus vizitarea a două biserici: cea ortodoxă cu hramul "Sfântul Arhanghel Gavriil", ridicată lângă o sursă de izvoare care alimentează fântâna de unde Maica Domnului venea şi lua apă (una dintre tradiţii consemnează că acesta este locul în care Fecioara s-a întâlnit cu îngerul când i-a vestit naşterea cea mai presus de fire). Pe locul fântânii s-a construit o capelă, care, în anul 614, a fost distrusă de perşi, dar a fost reconstruită apoi de mai multe ori. Catapeteasma actualei biserici, ridicată în formă de cruce, la 1781, pe locul unei biserici din secolul al XII-lea, este realizată din lemn de stejar adus din Balcani. Un lucru deosebit pentru noi, românii, este faptul că între 1977 şi 1978, interiorul acestei biserici a fost pictat de trei iconari din Moldova: Mihail, Gavriil şi Nicolae Moroşanu. Aşa se explică de ce pereţii acestei frumoase biserici sunt împodobiţi şi de chipurile unora dintre cei mai cinstiţi sfinţi de la noi, cu moaşte în Moldova, Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iaşi şi Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava. Cea mai mare construcţie din Orientul Mijlociu La aproximativ 500 de metri distanţă se află Biserica romano-catolică cu hramul "Buna Vestire", o biserică impresionantă prin dimensiunea turlei, înaltă de 57 de metri, dar şi prin originalitatea structurii de susţinere a cupolei. Considerată cea mai mare construcţie din Orientul Mijlociu, această biserică a fost ridicată pe locul casei Sfinţilor Ioachim şi Ana, a casei Maicii Domnului, pe ruinele unei biserici bizantine. Construită de cunoscutul arhitect G. Nuzio, basilica a fost inaugurată la 25 martie 1969, la 14 ani de la începerea lucrărilor. Pe zidul care înconjoară această biserică, pe interior, se află mozaicuri reprezentând-o pe Maica Domnului, realizate de diverse ţări ale lumii. Una dintre cele mai frumoase reprezentări ale Maicii Domnului este cea din România (datată mai 2004), realizată la dorinţa unei doamne, cu sprijinul călugărilor de la Peştera "Sfântul Apostol Andrei" de la Dervent. O altă reprezentare deosebită este cea care provine din Grecia. La subsolul bisericii se află ruine ale casei Maicii Domnului, unde s-a ridicat un altar, iar la etaj s-a construit un alt altar mult mai mare, în spatele căruia este reprezentată o scenă impresionantă a Judecăţii de apoi. Lângă biserica monumentală, se află Biserica "Sfântului Iosif", construită în 1914 deasupra grotei cunoscute sub numele "Atelierul lui Iosif". Locul pe care se află astăzi biserica este cinstit încă de la 1900 drept Casa Sfintei Familii. Nazaretul de Sus şi Nazaretul de Jos Numit de arabi Cetatea Albă, de la dealurile văroase şi casele albe, oraşul Nazaret se află pe muntele cu acelaşi nume (300-600 metri). Numele său, care poate să însemne şi "cel care păzeşte", vine de la faptul că este localizat pe vârful acestui munte. "Astăzi, avem două oraşe Nazaret: Nazaretul superior şi cel inferior, adică Nazaretul de Sus şi Nazaretul de Jos. Ambele sunt localizate pe muntele cu acelaşi nume. Nazaretul de Sus, un oraş modern, a fost inaugurat în urmă cu 56 de ani, ca oraş evreiesc. În trecut, majoritatea populaţiei Nazaretului de Sus era formată din evrei originari din România. De altfel, până în urmă cu un an şi câteva luni, primarul oraşului a fost un evreu de origine română. Astăzi, majoritatea locuitorilor sunt israelieni evrei proveniţi din Rusia", ne povesteşte ghidul nostru în Israel, Joseph Graf. Nazaretul de Jos este un oraş tipic oriental, diferenţele dintre cele două fiind uriaşe. Toate evenimentele scripturistice legate de Nazaret s-au întâmplat în actualul Nazaret de Jos, care astăzi numără aproape 70.000 de locuitori şi este împărţit în trei cartiere: cartierul musulman, cartierul creştin ortodox şi cartierul creştin catolic. Biserica romano-catolică a Bunei Vestiri se află în cartierul creştin catolic, iar cea ortodoxă cu hramul "Sfântul Gavriil", în cartierul creştin ortodox. Nazaretul nu lipseşte niciodată din traseul unui pelerin în Ţara Sfântă. Peste un milion de turişti vizitează în fiecare an oraşul Bunei Vestiri, redescoperind de fiecare dată aceeaşi atmosferă încărcată de smerenie ca altădată. Puteţi şi dumneavoastră deveni pelerin al acestor locuri călătorind cu Centrul de pelerinaj "Sf. Ap. Pavel" al Patriarhiei Române care organizează în acest an pelerinaje la locurile sfinte în perioadele: 29 aprilie - 6 mai, 16-23 mai, 21 mai-2 iunie, 13-20 iulie, 01-08 august, dar şi 10-22 septembrie.