Patriarhia Română doreşte reconcilierea

La Palatul Patriarhiei a avut loc ieri, 12 mai, o conferinţă de presă în legătură cu hotărârea Patriarhiei Ierusalimului referitoare la Aşezământul Românesc de la Ierihon. Aceasta a fost susţinută de Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal.

O delegaţie formată din trei ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române se va întâlni cu reprezentanţii Patriarhiei Ierusalimului pentru a purta un dialog bilateral pentru identificarea unei soluţii privind existenţa Aşezământului Românesc de la Ierihon. Cei trei ierarhi vor fi desemnaţi săptămâna viitoare, în zilele de 19 şi 20 mai, în cadrul şedinţei de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, când se va formula şi punctul de vedere al Patriarhiei Române referitor la atitudinea Patriarhiei Ierusalimului, prezentată în comunicatul din 9 mai, prin care anunţa întreruperea comuniunii şi caterisirea arhimandritului Ieronim Creţu, superiorul Aşezămintelor Româneşti de la Ierusalim, Iordan şi Ierihon. Anunţul a fost făcut ieri de către Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal, în cadrul conferinţei de presă, susţinută la Palatul Patriarhiei. Preasfinţia Sa a exprimat regretul faţă de luarea unei decizii unilaterale de către Patriarhia Ierusalimului, în pofida faptului că, în cadrul discuţiilor preliminare pe care Preasfinţia Sa le-a purtat la Ierusalim, pe 15 aprilie, cu Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, s-a convenit ca în cursul lunii mai o delegaţie cu mandat oficial din partea Sfântului Sinod al BOR să se deplaseze la Ierusalim pentru un dialog prin care să se ajungă la o înţelegere amiabilă privind existenţa Aşezământului Românesc de la Ierihon. Un acord existent, dar neformulat în scris Preasfinţitul Ciprian a relatat jurnaliştilor prezenţi istoricul aşezământului de la Ierihon, subliniind faptul că lucrările de construcţie au început în anul 1998, în urma acordului dintre patriarhul Diodor al Ierusalimului şi patriarhul Teoctist al României, care urma să fie formulat într-un document oficial. Deşi lucrările au demarat cu toate aprobările din partea autorităţilor israeliene, moartea patriarhului Diodor şi tranziţiile din perioada următorului patriarh au întârziat emiterea unui document de recunoaştere oficială a aşezământului. Preasfinţia Sa a mai precizat că argumentul de ordin canonic pe care îl invocă Patriarhia Ierusalimului nu este insurmontabil, deoarece "canoanele nu sunt dogme, ci sunt reguli bisericeşti, de la care se pot face derogări atât timp cât există o înţelegere". În acest sens, a dat exemplul prezenţei bisericii bulgare din Bucureşti şi a bisericii româneşti de la Sofia, care funcţionează legal şi canonic, în baza unui acord care prevede menţinerea comuniunii prin pomenirea la Sfânta Liturghie a Patriarhului în jurisdicţia căruia se află biserica. Un caz similar îl constituie şi prezenţa la Istanbul, în jurisdicţia Patriarhiei Ecumenice, a unei parohii româneşti care îşi desfăşoară programul liturgic într-o biserică pusă la dispoziţie chiar de Sanctitatea Sa Bartolomeu. De asemenea, s-a precizat că actualul caz al aşezământului românesc nu este unul singular, deoarece Biserica Ortodoxă Rusă deţine în Ţara Sfântă 10 mănăstiri şi aşezăminte care funcţionează cu acordul Patriarhiei de la Ierusalim. Privitor la punctele formulate în comunicatul Patriarhiei Ierusalimului, PS Ciprian Câmpineanul a spus că ştergerea din diptice se face doar în cazuri extreme, cum ar fi erezia, iar caterisirea părintelui arhimandrit Ieronim Creţu nu este fondată canonic, deoarece el nu este un cleric al Patriarhiei Ierusalimului, ci este reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, care s-a bucurat încă de la început de recunoaşterea lui oficială în această calitate şi care l-a pomenit dintotdeauna la Sfânta Liturghie pe Preafericitul Teofil al III-lea ca ierarh canonic al locului. "Noi recunoaştem jurisdicţia Patriarhiei Ierusalimului, nu considerăm intervenţia noastră o imixtiune şi nu vedem o altă soluţie pentru rezolvarea acestui conflict decât aceea ca Aşezământul Românesc de la Ierihon să rămână în continuare proprietatea Patriarhiei Române", a spus Preasfinţia Sa. O necesitate pentru cei peste 3.000 de pelerini români Episcopul-vicar patriarhal a arătat şi necesitatea prezenţei acestui aşezământ în Ţara Sfântă, deoarece Patriarhia Ierusalimului nu are posibilităţi de cazare şi de asistenţă religioasă pentru cei peste 3.000 de români care vin anual în pelerinaj şi care acordă în mod indirect un ajutor Patriarhiei Ierusalimului, prin pomelnicele şi darurile pe care le oferă. Totodată, a precizat că biserica de la Ierihon a fost construită special pentru pelerinii români şi în nici un caz pentru autohtoni, care beneficiază de servicii religioase doar în bisericile greceşti. "Nu putem concepe o casă pentru pelerini fără un lăcaş de rugăciune. Acestea au fost motivele care ne-au determinat să continuăm lucrările, având conştiinţa că facem un lucru bun pentru credincioşii noştri, de care ne îngrijim atât în ţară, cât şi în străinătate, chiar dacă au statut de pelerini şi stau numai o săptămână sau două în Ţara Sfântă. Aceasta a fost o necesitate practică pentru numărul tot mai mare de pelerini care vizitează Locurile Sfinte, chiar în pofida sărăciei, şi tocmai pentru că sunt săraci şi fac sacrificii mari pentru ca să ajungă acolo, am căutat să le oferim o casă a noastră, unde preţurile de cazare sunt cu mult mai mici decât cele de la hoteluri, beneficiind totodată de asistenţă religioasă şi de posibilitatea de a participa la Sfânta Liturghie", a spus Preasfinţia Sa. Conferinţa a continuat cu o sesiune interactivă, în cadrul căreia jurnaliştii au adresat întrebări şi au primit răspunsuri privitoare la unele nelămuriri. "Noi credem şi nădăjduim că până la urmă vom ajunge la o înţelegere frăţească, deoarece Biserica Ortodoxă Română doreşte cooperarea, consultarea şi reconcilierea şi sperăm că Patriarhia Ierusalimului va răspunde solicitării noastre de după şedinţa de săptămâna viitoare, când se va institui delegaţia de ierarhi care se va deplasa la Ierusalim", a încheiat PS Ciprian Câmpineanul.